Peste jumatate dintre romani sunt de acord cu proiectul Catedralei Mantuirii Neamului, dar majoritatea crede ca finantarea ar trebui sa provina majoritar sau doar din banii Bisericii, arata un studiu realizat de Fundatia Soros.

27% dintre romani declara ca sunt total de acord cu proiectul Catedralei Neamului, 34% sunt mai degraba de acord, 29% sunt impotriva sau mai degraba impotriva, iar 10% inca nu au o opinie.

In schimb, atunci cand vine vorba de finantare, procentul se inverseaza: cei mai multi dintre respondenti - 32% - au ales raspunsul "Catedrala ar trebui sa fie construita doar cu banii Bisericii", iar alti 26% spun ca cea mai mare parte a fondurilor ar trebui sa fie din banii Bisericii.

De cealalta parte, doar 20% sunt de parere ca majoritatea finantarii ar trebui sa fie publica, in timp ce numai 10% dintre romani cred ca proiectul ar trebui sa fie integral finantat de stat.

Proiectul Catedralei are mult mai multi sustinatori in mediul rural decat in cel urban, iar sprijinul pentru proiect creste odata cu cresterea varstei si scade semnificativ daca nivelul de educatie este mai ridicat, arata studiul realizat de Fundatia Soros.

In Bucuresti, doar 49% se declara de acord (total sau mai degraba) cu proiectul, in timp ce 25% sunt impotriva, iar 26% nu au inca o opinie conturata.

24% dintre respondenti bucuresteni cred ca proiectul ar trebui construit exclusiv din banii Bisericii, iar 26% spun ca majoritatea fondurilor ar trebui sa vina de la BOR.

Cercetarea a mai scos in evidenta un aspect relevant: scaderea puternica a numarului celor care cred ca Biserca Ortodoxa ar trebui finantata de la bugetul de stat; Astfel, daca in anul 2000, 74% dintre romani erau de parere ca BOR trebuie finantata din bani publici, in iunie 2011, doar 54% mai erau de acord, partial sau total, cu acest lucru.

Amestecul Bisericii in politica

Desi 73% dintre cetatenii romani spun ca au incredere multa sau foarte multa in Biserica, 81% nu sunt de acord ca preotii sa sfatuiasca oamenii cu cine sa voteze, potrivit studiului citat.

Romanii se declara practicanti religiosi: 90% dintre concetatenii nostri spun ca merg la Biserica macar la sarbatorile importante, 70% dintre romani contribuie cu bani la Biserica, iar pentru 61% rugaciunea face parte din viata de zi cu zi.

In acelasi timp, majoritatea covarsitoare a romanilor nu sustine implicarea Bisericii in politica: 82% dintre romani sunt de parere ca Biserica ar trebui sa nu se implice in treburile politice, si doar 13% cred ca aceasta ar trebui sa se implice in viata politica a tarii.

Profilul conservatorului-religios roman: minoritate pasiva, resurse financiare reduse

Studiul realizat de Fundatia Soros arata ca doar 3% dintre romani imbratiseaza total optiuni conservator-religioase, precum finantarea bisericii din surse publice, sustinerea pentru constructia Catedralei Mantuirii Neamului, sustinere pentru predarea religiei in scoala, ingradirea avortului prin lege si sporirea influentei religiosului asupra politicului. 9% dintre romani impartasesc cel putin patru dintre cele cinci opinii de mai sus.

Cei 13% conversatori-religiosi dintre romani sunt o minoritate pasiva si cu resurse putine: 30% dintre cei cu venituri foarte mici (sub 400 lei) sustin puternic opiniile de mai sus, fata de doar 10% dintre cei cu venituri mari (2.000 ¬ 4.000 lei) si 6% dintre cei cu venituri foarte mari (peste 4.000 lei).

Dupa nivelul de educatie, conservator-religiosii sunt 22% intre cei cu studii primare, 10% intre cei cu studii medii si 7% intre cei cu studii superioare.

Ca varsta, ponderea lor este peste media nationala doar in randul celor peste 60 de ani (16%) si scade la 8% intre tinerii sub 30 de ani.

Cercetarea "Religie si comportament religios" a fost realizata de o echipa de sociologi compusa din Raluca Popescu, Mirel Palada si Claudiu Tufis, sub coordonarea lui Ovidiu Voicu, in cadrul programului Studii Electorale Romanesti al Fundatiei Soros.

Datele au fost culese, in perioada 01 ¬ 21 iunie 2011, de compania International Brand Consultants, pe un esantion de 1.204 persoane, reprezentativ pentru populatia tinta, cu o eroare de +/- 2,9% la un nivel de incredere de 95%.