Dosare Juridice

VIDEO Serban Paslaru, avocat asociat Tuca Zbarcea & Asociatii: Durerea investitorilor nu era atat in zona rigiditatii pietei muncii, ci mai degraba in zona de fiscalitate

de     Smile Media
Miercuri, 25 aprilie 2012, 12:52 Dosare Juridice - Dreptul Muncii

Serban Paslaru, avocat asociat Tuca Zbarcea & Asociatii
Foto: Hotnews
"Indiferent de cat de flexibila sau buna ar fi legislatia muncii, romanii plecati in afara se vor intoarce in Romania doar in masura in care vor gasi pe piata locala alternative similare.(...) In ceea ce priveste afluxul de lucratori din spatiul extracomunitar spre Romania, nu sunt convins ca o sa vedem foarte curand acest lucru.  Dintr-o perspectiva pe termen lung, cred ca ar fi utila revizuirea abordarilor in aceasta zona, mai ales avand in vedere problemele demografice deosebit de grave pe care le avem", a declarat Serban Paslaru, avocat asociat Tuca Zbarcea & Asociatii, specialist in consilierea angajatorilor in probleme de dreptul muncii.

Fragmente din interviul realizat in studioul HotNews.ro:


  • Dupa modificarile aduse Codului Muncii, analizele efectuate au aratat ca este vorba, mai degraba, nu de noi angajari ci de o scoatere la lumina a unor angajari care anterior fusesera facute fara forme legale. Este un efect pozitiv din acest punct de vedere. Elementul determinant a fost, probabil, introducerea acelei sanctiuni, raspunderi penale pentru angajarea de persoane fara contract de munca.
  • Durerea investitorilor nu era atat in zona rigiditatii pietei muncii, desi flexibilizarea era de dorit, in masura in care s-a facut, ci mai degraba in zona de fiscalitate. Ceea ce poate in Romania descurajeaza angajarea fortei de munca este cu siguranta nivelul foarte ridicat al contributiilor care insotesc impozitul si care ajunge la procente foarte mari.
  • Indiferent de cat de flexibila sau buna ar fi legislatia muncii, romani plecati in afara se vor intoarce in Romania doar in masura in care vor gasi pe piata locala alternative similare.
  • In ceea ce priveste afluxul de lucratori din spatiul extracomunitar spre Romania, aici legisllatia poate face diferenta, pentru ca, cel putin in momentul de fata, exista niste restrictii destul de severe in acest sens. Nu este usor sa obtii permise de munca pentru salariati din afara spatiului comunitar decat in masura in care se parcurg anumite conditii.
  • Nu sunt convins ca o sa vedem foarte curand un aflux de salariati in Romania din afara spatiului comunitar. Cred totusi, dintr-o perspectiva pe termen lung, ca ar fi utila revizuirea abordarilor in aceasta zona, mai ales avand in vedere problemele demografice destul de grave pe care le avem.
  • Problema lipsei fortei de munca cred ca se va pune pe tapet pe termen mediu si lung  si va determina o revizuire a abordarii si politicilor si probabil ca la un moment dat, asa cum au facut si alte tari din vest, va trebui sa completam necesarul de forta de munca cu oferta venita din afara spatiului tarii.
  • Ar mai fi loc de ajustari a legislatiei, dar comparativ cu alte jurisdictii din UE nu cred ca in acest moment, cel putin, reglementarea pietei muncii, astfel cum este ea asigurata de actualul cod in Romania este mai rigida decat in alte jurisdictii.



Citeste mai multe despre   


















Întrebari puse de cititorii HotNews.ro:


  • Întrebarea nr. 1 CalinM

    1. De ce mediul de afaceri a acceptat incalcarea legislatiei privind munca la negru in anii 2000-2009 cand munca la nergu desi interzisa era practicata fara ca nimeni sa protesteze? Pentru afaceri insemna cel putin concurenta neloiala dar nimeni nu spunea nimic.

    2. Nu ar trebui ca in Romania impozitele pe munca sa fie mai mici iar cele pe averi mult mai mari? Am fi mai competitivi ca tara iar o parte din cei care au facut averi prin mijloace ilegale sau imorale ar da ceva inapoi societatii in care si-au facut averile.

    • Serban Paslaru

      1. Cred ca existenta si persistenta muncii la negru se poate imputa mai putin mediului de afaceri. Mai degraba, ar trebui sa avem in vedere politicile fiscale si supraimpozitarea muncii care au incurajat acest fenomen, precum si incapacitatea autoritatilor de a lua masurile necesare in vederea combaterii acestuia.
      2. De acord cu Dvs. Desi impozitul pe salarii este mai degraba unul redus comparativ cu alte state, contributiile sociale aferente sunt foarte mari si descurajeaza angajarea de personal.

  • Întrebarea nr. 2 gheorghe

    Cum se pozitioneaza sindicatel in cadrul dialogului social ? Prima intrebare ; Mai exista sindicate ? . Eu cred ca nu deoarece modificarile legislative au dus la eliminarea lor de pe piata. Au ramas cativa lideri care s-au imbogatit si care mai apar si ei la TV dupa ce ies oameni in strada sau fac greve spontane. La noi la intreprindere avem doi lideri de sindicat scosi din productie cu salarii foarte mari care nu au mai facut o sedinta de sindicat din anul 2000. Nu mai sunt negocieri deoarece cica este criza si Presedintele a taiat salariile. Ce flexibilizare a pietii muncii cand nu mai exista industrie, cand toti patroni negociaza verbal un castig si pentru a nu plati tot felul de aberatii toata lumea e incdrata la
    salariul minim pe economie. 2. Cunosc un exemplu de societate care nu a platit salariile un an, societatea a intrat in insolventa, s-a infiintat alta societate cu aceiasi oameni dar cu salarii mult diminuate. Dupa 3 luni iarasi sunt restante la plata salariilor. Nu pot sa va spun cum se descurca oamenii ca e caz penal. Pacat deoarece , ca fost sindicalist care am participat la redactarea primelor CCM dintr-un domeniu important al economiei stiu ce inseamna sindicate si negocieri patronate sindicat. Daca a disparut Contractele la Nivel de ramura pe ce sa se poata negocia. Sau nu au disparut. Despre planuri motivationale nu am auzit. La noi sau facut angajari doar prin interventii politice mai ales anul acesta. Avem administrator de firma privata angajat la intreprindere de sta. Poate acum au trecut firma pe altcineva dar la angajare era patron de firma. Chiar ma intereseaza domeniul sa vedem care sut plusurile si minusurile noilor reglementari.

    • Serban Paslaru

      1. Noua lege a dialogului social nu a desfiintat sindicatele si nici nu a restrans posibilitatile de infiintare a unor astfel de organizatii. Au fost introduse, este adevarat, conditii mai restrictive, in ceea ce priveste reprezentativitatea - adica dreptul sindicatelor de a participa la negocierile colective. Spre exemplu, la nivel de unitate, un sidicat putea, potrivit vechii legi, participa la negocierea colectiva daca cel putin 1/3 din totalul salariatilor unitatii se regaseau intre membrii organizatiei. Acest prag a fost ridicat de noua lege la 1/2, o modificare pe care personal o gasesc rezonabila, avand in vedere ca se asigura astfel faptul ca pozitia sindicatului este sustinuta de majoritatea salariatilor. Este numai un exemplu, exista si alte modificari care au avut, intre altele, ca efect o "triere" in randul organizatiilor sindicale, supravietuind acelea care, intr-adevar, beneficiaza de o sustinere reala a salariatilor ale caror interese afirma ca le reprezinta. Dincolo de aspectele legislative mentionate, cred ca, asa cum sugerati si Dvs., cel putin in ceea ce priveste anumite organizatii sindicale, exista in prezent o problema de credibilitate.
      2. Este, intr-adevar, un caz cu conotatii penale. Salariatii prejudiciati ar putea sa se indrepte atat impotriva societatii aflate in insolventa pentru recuperarea salariilor restante (acestea urmand sa se plateasca cu prioritate fata de alte datorii ale respectivei societati) cat si impotriva reprezentantilor societatii, vinovati de luarea masurilor care s-au dovedit a fi in frauda creditorilor (inclusiv a salariatilor).
      Reglementarea colectiva a raporturilor de munca la nivel superior unitatii nu a fost eliminata, fiind permisa, in continuare, incheierea de contracte colective de munca la nivel de sector de activitate si de grup de unitati.

  • Întrebarea nr. 3 Catalin Popa

    Pe langa institutiile statului ocupate cu sifonarea banilor publici (contracte la preturi astronomice), exista si institutii, tot publice, care implicit solicita sclavi; exemplu: o institutie, spre exemplu ANAF, care lanseaza o licitatie pentru externalizarea serviciilor de curatenie (8 ore/zi); licitatia, desfasurata chiar "pe bune", este castigata de o firma care ofera mana de lucru cu 4 lei/ora. Ori costurile totale ale angajatorului doar pentru plata salarului minim pe economie (fara alte cheltuieli si cu 0% profit) sunt de 5,34 lei (700 lei salar brut = 898 lei costuri angajator / 168 ore). Intrebare 1: cum isi inchipuie o astfel de institutie ca firma castigatoare poate trimite acolo un om platit altfel decat la negru? Intrebare 2: de ce, in astfel de cazuri, este sanctionat doar angajatorul si nu si benefiafiarul serviciilor (ce nu puteau fi oferite altfel decat la negru, economic vorbind)?

    • Serban Paslaru

      1. Nu sunt in masura sa confirm presupunerea Dvs. in lipsa unor date complete referitoare la termenii contractuali agreati intre achizitor si societatea prestatoare.
      2. Beneficiarul este doar un platitor al serviciilor prestate, fara a avea raporturi de munca cu salariatii prestatorului.

  • Întrebarea nr. 4 anomimus

    Da, care sunt plusurile? ca minusurile le-am observat, cresterea numarului de CIM pe durata determinata (si in special se incheie doar contracte de acest fel), ingreunarea procedurilor de angajare, simplificarea procedurilor de concediere, etc.

    • Serban Paslaru

      Spre exemplu: O reglementare mai flexibila a alternativelor la contractul de munca pe durata nedeterminata, respectiv a contractului pe durata determinata si a muncii temporare. Concret: Un angajator poate angaja personal, pe durata unui proiect, urmand ca la finalul acestuia contractele de munca sa inceteze, fara ca angajatorul respectiv sa fie nevoit sa initieze proceduri de concediere a personalului, proceduri care ar implica timp, costuri, precum si riscul unor litigii cu salariatii concediati. Din perspectiva angajatorilor o asemenea abordare este, evident, binevenita. Majoritatea modificarilor aduse legislatiei muncii au vizat facilitarea accesului angajatorilor la resursele existente pe piata muncii, in vederea incurajarii investitiilor si, implicit, a angajarii de forta de munca. Este adevarat insa ca unele dintre aceste modificari pot afecta, in mod negativ, salariatii, avand in vedere ca diminueaza protectia de care acestia beneficiau anterior, conform vechii legislatii.
      Cateva comentarii punctuale: Procedurile de angajare nu au fost ingreunate, dimpotriva. De asemenea, procedurile de concediere cunosc o reglementare similara (fara modificari de substanta) comparativ cu vechea legislatie.

  • Întrebarea nr. 5 Ioan

    Exista riscul unui efect pervers al flexibilizarii pieţei muncii - întoarcerea la situaţia existentă înaintea celui de al doilea război mondial, caracterizată de “proletarizarea” pieţei muncii?
    Asa zice un prof Andrés Rodríguez-Pose de la London School of Economics, într-o carte în care apreciază, că prin concentrarea formelor de angajare atipică în rândul femeilor, tinerilor, persoanelor în vârstă şi celor aparţinând minorităţilor naţionale, imigranţilor şi persoanelor cu abilităţi scăzute, se ajunge la segmentarea societăţii între “grupul A” format din salariaţi stabili şi înalt calificaţi, respectiv “grupul B”, format dintr-o subclasă de angajaţi temporari şi precari (în sensul precarităţii, insecurităţii locurilor de muncă). Proletarizare este folosit aici cu înţelesul de marginalizare

    • Serban Paslaru

      Gasesc interesant punctul de vedere mentionat de Dvs. Cu siguranta exista un grup relativ restrans de salariati calificati si bine platiti, pentru care gasirea unui loc de munca nu reprezinta o problema, precum si un grup de salariati pentru care siguranta locului de munca depinde mai putin de propriile abilitati ci mai mult de fluctuatiile pietei si situatia economica, la un moment dat. Primul grup va fi mai putin interesat de reglementarea raporturilor de munca si protectia sociala oferita de legislatia existenta. Pentru cel de-al doilea, reglementarea poate fi importanta in cazurile in care angajatorii ar fi tentati sa profite de faptul ca salariatii apartinand acestui grup au o mobilitate redusa, datorita lipsei unei calificarii care sa-i puna in situatia de a fi cautati pe piata.

  • Întrebarea nr. 6 Marian

    Capcana şomajului, o problemă reală în România (probabilitatea de rămâne în şomaj este de 70%) poate fi rezolvată prin locuri de muncă temporară?

    • Serban Paslaru

      Da, angajarea temporara poate fi o solutie alternativa pentru mentinerea sau cresterea gradului de ocupare a fortei de munca.

  • Întrebarea nr. 7 Ion

    Credeti ca este legala angajarea de catre instutiile publice a unor case de avocatura in conditiile existentei unei Legii a profesiei de consilier juridic in care se face mentiunea expresa ca activitatea juridica a instutitiilor publice se realizeaza doar de catre consilieri juridici?Ma refer aici si la privatizarile facute de catre stat.

    • Serban Paslaru

      Nu cred ca exista un impediment legal in asistarea de catre avocati a institutiilor publice. Reglementarea profesiei de avocat este clara in sensul ca de serviciile avocatilor pot beneficia oricare persoane fizice sau juridice, fara restrictii.







3543 vizualizari

  • Intrebari (Miercuri, 25 aprilie 2012, 13:01)

    CalinM [utilizator]

    1. De ce mediul de afaceri a acceptat incalcarea legislatiei privind munca la negru in anii 2000-2009 cand munca la nergu desi interzisa era practicata fara ca nimeni sa protesteze? Pentru afaceri insemna cel putin concurenta neloiala dar nimeni nu spunea nimic.

    2. Nu ar trebui ca in Romania impozitele pe munca sa fie mai mici iar cele pe averi mult mai mari? Am fi mai competitivi ca tara iar o parte din cei care au facut averi prin mijloace ilegale sau imorale ar da ceva inapoi societatii in care si-au facut averile.
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 12:14)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui CalinM

      1. Cred ca existenta si persistenta muncii la negru se poate imputa mai putin mediului de afaceri. Mai degraba, ar trebui sa avem in vedere politicile fiscale si supraimpozitarea muncii care au incurajat acest fenomen, precum si incapacitatea autoritatilor de a lua masurile necesare in vederea combaterii acestuia.
      2. De acord cu Dvs. Desi impozitul pe salarii este mai degraba unul redus comparativ cu alte state, contributiile sociale aferente sunt foarte mari si descurajeaza angajarea de personal.
  • Sindicate (Miercuri, 25 aprilie 2012, 13:15)

    gheorghe [anonim]

    Cum se pozitioneaza sindicatel in cadrul dialogului social ? Prima intrebare ; Mai exista sindicate ? . Eu cred ca nu deoarece modificarile legislative au dus la eliminarea lor de pe piata. Au ramas cativa lideri care s-au imbogatit si care mai apar si ei la TV dupa ce ies oameni in strada sau fac greve spontane. La noi la intreprindere avem doi lideri de sindicat scosi din productie cu salarii foarte mari care nu au mai facut o sedinta de sindicat din anul 2000. Nu mai sunt negocieri deoarece cica este criza si Presedintele a taiat salariile. Ce flexibilizare a pietii muncii cand nu mai exista industrie, cand toti patroni negociaza verbal un castig si pentru a nu plati tot felul de aberatii toata lumea e incdrata la
    salariul minim pe economie. 2. Cunosc un exemplu de societate care nu a platit salariile un an, societatea a intrat in insolventa, s-a infiintat alta societate cu aceiasi oameni dar cu salarii mult diminuate. Dupa 3 luni iarasi sunt restante la plata salariilor. Nu pot sa va spun cum se descurca oamenii ca e caz penal. Pacat deoarece , ca fost sindicalist care am participat la redactarea primelor CCM dintr-un domeniu important al economiei stiu ce inseamna sindicate si negocieri patronate sindicat. Daca a disparut Contractele la Nivel de ramura pe ce sa se poata negocia. Sau nu au disparut. Despre planuri motivationale nu am auzit. La noi sau facut angajari doar prin interventii politice mai ales anul acesta. Avem administrator de firma privata angajat la intreprindere de sta. Poate acum au trecut firma pe altcineva dar la angajare era patron de firma. Chiar ma intereseaza domeniul sa vedem care sut plusurile si minusurile noilor reglementari.
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 12:30)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui gheorghe

      1. Noua lege a dialogului social nu a desfiintat sindicatele si nici nu a restrans posibilitatile de infiintare a unor astfel de organizatii. Au fost introduse, este adevarat, conditii mai restrictive, in ceea ce priveste reprezentativitatea - adica dreptul sindicatelor de a participa la negocierile colective. Spre exemplu, la nivel de unitate, un sidicat putea, potrivit vechii legi, participa la negocierea colectiva daca cel putin 1/3 din totalul salariatilor unitatii se regaseau intre membrii organizatiei. Acest prag a fost ridicat de noua lege la 1/2, o modificare pe care personal o gasesc rezonabila, avand in vedere ca se asigura astfel faptul ca pozitia sindicatului este sustinuta de majoritatea salariatilor. Este numai un exemplu, exista si alte modificari care au avut, intre altele, ca efect o "triere" in randul organizatiilor sindicale, supravietuind acelea care, intr-adevar, beneficiaza de o sustinere reala a salariatilor ale caror interese afirma ca le reprezinta. Dincolo de aspectele legislative mentionate, cred ca, asa cum sugerati si Dvs., cel putin in ceea ce priveste anumite organizatii sindicale, exista in prezent o problema de credibilitate.
      2. Este, intr-adevar, un caz cu conotatii penale. Salariatii prejudiciati ar putea sa se indrepte atat impotriva societatii aflate in insolventa pentru recuperarea salariilor restante (acestea urmand sa se plateasca cu prioritate fata de alte datorii ale respectivei societati) cat si impotriva reprezentantilor societatii, vinovati de luarea masurilor care s-au dovedit a fi in frauda creditorilor (inclusiv a salariatilor).
      Reglementarea colectiva a raporturilor de munca la nivel superior unitatii nu a fost eliminata, fiind permisa, in continuare, incheierea de contracte colective de munca la nivel de sector de activitate si de grup de unitati.
  • Cand statul iti cere sa lucrezi la negru (Joi, 26 aprilie 2012, 7:43)

    Catalin Popa [anonim]

    Pe langa institutiile statului ocupate cu sifonarea banilor publici (contracte la preturi astronomice), exista si institutii, tot publice, care implicit solicita sclavi; exemplu: o institutie, spre exemplu ANAF, care lanseaza o licitatie pentru externalizarea serviciilor de curatenie (8 ore/zi); licitatia, desfasurata chiar "pe bune", este castigata de o firma care ofera mana de lucru cu 4 lei/ora. Ori costurile totale ale angajatorului doar pentru plata salarului minim pe economie (fara alte cheltuieli si cu 0% profit) sunt de 5,34 lei (700 lei salar brut = 898 lei costuri angajator / 168 ore). Intrebare 1: cum isi inchipuie o astfel de institutie ca firma castigatoare poate trimite acolo un om platit altfel decat la negru? Intrebare 2: de ce, in astfel de cazuri, este sanctionat doar angajatorul si nu si benefiafiarul serviciilor (ce nu puteau fi oferite altfel decat la negru, economic vorbind)?
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 12:39)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Catalin Popa

      1. Nu sunt in masura sa confirm presupunerea Dvs. in lipsa unor date complete referitoare la termenii contractuali agreati intre achizitor si societatea prestatoare.
      2. Beneficiarul este doar un platitor al serviciilor prestate, fara a avea raporturi de munca cu salariatii prestatorului.
  • Care sunt +-urile? (Joi, 26 aprilie 2012, 8:17)

    anomimus [anonim]

    Da, care sunt plusurile? ca minusurile le-am observat, cresterea numarului de CIM pe durata determinata (si in special se incheie doar contracte de acest fel), ingreunarea procedurilor de angajare, simplificarea procedurilor de concediere, etc.
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 12:53)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui anomimus

      Spre exemplu: O reglementare mai flexibila a alternativelor la contractul de munca pe durata nedeterminata, respectiv a contractului pe durata determinata si a muncii temporare. Concret: Un angajator poate angaja personal, pe durata unui proiect, urmand ca la finalul acestuia contractele de munca sa inceteze, fara ca angajatorul respectiv sa fie nevoit sa initieze proceduri de concediere a personalului, proceduri care ar implica timp, costuri, precum si riscul unor litigii cu salariatii concediati. Din perspectiva angajatorilor o asemenea abordare este, evident, binevenita. Majoritatea modificarilor aduse legislatiei muncii au vizat facilitarea accesului angajatorilor la resursele existente pe piata muncii, in vederea incurajarii investitiilor si, implicit, a angajarii de forta de munca. Este adevarat insa ca unele dintre aceste modificari pot afecta, in mod negativ, salariatii, avand in vedere ca diminueaza protectia de care acestia beneficiau anterior, conform vechii legislatii.
      Cateva comentarii punctuale: Procedurile de angajare nu au fost ingreunate, dimpotriva. De asemenea, procedurile de concediere cunosc o reglementare similara (fara modificari de substanta) comparativ cu vechea legislatie.
  • intrebare (Joi, 26 aprilie 2012, 10:34)

    Ioan [anonim]

    Exista riscul unui efect pervers al flexibilizarii pieţei muncii - întoarcerea la situaţia existentă înaintea celui de al doilea război mondial, caracterizată de “proletarizarea” pieţei muncii?
    Asa zice un prof Andrés Rodríguez-Pose de la London School of Economics, într-o carte în care apreciază, că prin concentrarea formelor de angajare atipică în rândul femeilor, tinerilor, persoanelor în vârstă şi celor aparţinând minorităţilor naţionale, imigranţilor şi persoanelor cu abilităţi scăzute, se ajunge la segmentarea societăţii între “grupul A” format din salariaţi stabili şi înalt calificaţi, respectiv “grupul B”, format dintr-o subclasă de angajaţi temporari şi precari (în sensul precarităţii, insecurităţii locurilor de muncă). Proletarizare este folosit aici cu înţelesul de marginalizare
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 13:07)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ioan

      Gasesc interesant punctul de vedere mentionat de Dvs. Cu siguranta exista un grup relativ restrans de salariati calificati si bine platiti, pentru care gasirea unui loc de munca nu reprezinta o problema, precum si un grup de salariati pentru care siguranta locului de munca depinde mai putin de propriile abilitati ci mai mult de fluctuatiile pietei si situatia economica, la un moment dat. Primul grup va fi mai putin interesat de reglementarea raporturilor de munca si protectia sociala oferita de legislatia existenta. Pentru cel de-al doilea, reglementarea poate fi importanta in cazurile in care angajatorii ar fi tentati sa profite de faptul ca salariatii apartinand acestui grup au o mobilitate redusa, datorita lipsei unei calificarii care sa-i puna in situatia de a fi cautati pe piata.
  • capcana somajului (Joi, 26 aprilie 2012, 10:37)

    Marian [anonim]

    Capcana şomajului, o problemă reală în România (probabilitatea de rămâne în şomaj este de 70%) poate fi rezolvată prin locuri de muncă temporară?
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 13:08)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Marian

      Da, angajarea temporara poate fi o solutie alternativa pentru mentinerea sau cresterea gradului de ocupare a fortei de munca.
  • Intrebare (Joi, 26 aprilie 2012, 10:38)

    Ion [anonim]

    Credeti ca este legala angajarea de catre instutiile publice a unor case de avocatura in conditiile existentei unei Legii a profesiei de consilier juridic in care se face mentiunea expresa ca activitatea juridica a instutitiilor publice se realizeaza doar de catre consilieri juridici?Ma refer aici si la privatizarile facute de catre stat.
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 13:15)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Ion

      Nu cred ca exista un impediment legal in asistarea de catre avocati a institutiilor publice. Reglementarea profesiei de avocat este clara in sensul ca de serviciile avocatilor pot beneficia oricare persoane fizice sau juridice, fara restrictii.
  • intrebare (Joi, 26 aprilie 2012, 10:42)

    Liviu [anonim]

    Ce reglementari considerati ca ar trebui aduse in vederea deblocarii pietei muncii in acest moment?
  • CIM (Joi, 26 aprilie 2012, 10:44)

    andrei [anonim]

    In ce masura a influentat Noul cod al muncii numarul contractelor individuale de munca incheiate?
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 13:20)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui andrei

      Din cate cunosc, statistica ulterioara adoptarii noii legislatii a muncii a aratat o crestere a numarului angajarilor, in special in sectoarele caracterizate anterior de prezenta muncii la negru.
  • ITM (Joi, 26 aprilie 2012, 10:49)

    Cristi [anonim]

    Inasprirea controalelor de la ITM au avut ca efect intarirea sigurantei sociale a angajatilor? Am asistat la un astfel de control si sincer mi s-a parut exces de zel, atentia nu era asupra actelor, ci mai degraba asupra prizelor si modului de acces in cladire. Credeti ca toate aceste controale au condus si la abuzuri?
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 13:25)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristi

      Nu pot spune ca am intalnit, cel putin in practica proprie, cazuri de abuzuri ale reprezentantilor ITM. Situatii in care acestia au dat dovada de exces de zel au existat insa, cu siguranta.
  • intrebare (Joi, 26 aprilie 2012, 10:53)

    regeai calil [anonim]

    1. de ce femeile care au nascut un copil la intoarcerea din concediu crestere copil de 2 ani nu mai sunt protejate in nici un fel de legislatie ( asigurarea locuui de munca minim 6 luni dupa reintoarcere in campul muncii conform OUG 11/2010).
    2. o mama care a fost concediata in prima zi de munca dupa 2 ani concediu crestere copil ( copil nascut inainte de 1 ianuarie 2011 poate da in judecata statul pentru discriminare? copilul nascut inainte de 1 ianuarie 2010 are alte drepturi decat altii?
    multumesc
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 13:35)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui regeai calil

      1. Protectia amintita de Dvs. exista pentru mamele ai caror copii s-au nascut dupa 1 ianuarie 2011.
      2. Daca a existat, intr-adevar, o discriminare in concedierea respectivei salariate, aceasta va putea da in judecata angajatorul si obtine in instanta reintegrarea pe postul detinut anterior concedierii si plata retroactiva a drepturilor salariale care ar fi fost cuvenite pe perioada dintre data concedierii si data reintegrarii efective.
  • Plati CAS (Joi, 26 aprilie 2012, 11:19)

    Alexu [anonim]

    De ce nu se iau masuri impotriva firmelor care nu au platit CAS , ci se strange cureaua pentru cei care beneficiaza : pensionari .
    Sunt sute de firme care nu au conturile blocate fiindca pluseaza cu bani la partid , iar oamenii vor ramane fara pensii. De ce nu a introdus codul muncii o pedeapsa penala pentru cei care nu vireaza banii ( opriti de altfel din banii salariatilor ) catre Casele de asigurari ?
    Lege mai proasta ca acest cod al muncii , nu cred sa mai aiba curand Romania !!!
    • Raspuns (Joi, 26 aprilie 2012, 13:36)

      Serban Paslaru [hotnews.ro] i-a raspuns lui Alexu

      De acord cu punctul Dvs. de vedere in ceea ce priveste proasta gestiune a colectarii CAS
  • Contract pentru traineri colaboratori (Joi, 26 aprilie 2012, 11:52)

    Nicolescu Andreea [anonim]

    Sunt directorul unei companii de training care colaboreaza, pentru furnizarea de training pentru clienti, cu traineri autorizati persoane fizice sau PFA.

    Colaborarea cu un trainer are caracter aleatoriu, in functie de solicitarile clientilor si de zona geografica solicitata, putand fi unica, de 2-3 ori pe an sau cu o frecventa mai mare.

    Compania nu isi poate permite sa plateasca un salariu lunar in conditiile in care trainerul nu presteaza servicii lunar.

    Ce tip de contract pot face pentru cele 3 situatii prezentate: colaborare unica, colaborare ocazionala si colaborare frecventa dar nu lunara. De asemenea trebuie luate in considerare situatiile de mai sus atat pentru traineri persoane fizice cat si pentru PFA-uri.

    Ce taxe se retin/ platesc in aceste situatii.

    Multumesc
  • contract de munca perioada determinata (Joi, 26 aprilie 2012, 12:02)

    Liliana [anonim]

    In cazul in care angajata are contract de munca pe perioada determinata de 1 an , contractul fiind in momentul de fata la a doua prelungire, anunta cu 3 luni inainte de incheierea de drept a celei de-a doua prelungiri, ca este insarcinata , angajatorul este obligat sa faca la expirarea prelungirii, contract de munca pe perioada nedeterminata ? Sau contractul se incheie de drept, fara nici o obligatie din partea angajatorului?
  • discriminare (Joi, 26 aprilie 2012, 13:46)

    Talpau Carmen [anonim]

    Supun atentiei urmatoarea situatie: absolvent 2010 studii superioare de orice specialitate , chiar si cele care nu au legatura cu invatamantul ex. drept , agronomie, etc.- incadrare profesor pentru invatamant primar si salarizare pe masura
    - absolvent 2011- studii superioare, specializare ce are legatura cu invatamantul- incadrare invatator sau institutor, deci nu se recunosc studiile superioare si salarizare aferenta.
    Nu era normal ca schimbarea, mai precizs articolul de lege sa se aplice incepand cu cei care acum sunt anul I ? Ce vina avem noi ca la data intrarii in vigoare a prezentei legi noi eram studenti in ultimul an de studiu. In momentul admiterii la facultate noi am ales specializarile respective conform legii aflete in vigoare la momentul respectiv. Acum , suntem obligati ca in termen de 4 ani sa ne completam studiile , adica sa incepem o alta facultate cu specializarea impusa de lege. Cine ne garanteaza noua ca la terminarea acestei facultati mai este in vigoare prezenta lege?
    Este normal ca celor care au terminat pana in 2011 orice specializare sa fie incadrati ca profesor iar noi nu?
    Multumesc anticipat. Nu stiu daca subiectul meu face parte din seria celor ce pot primi raspuns aici, dar am ajuns la disperare si incercam pe orice cale sa ne facem cunoscuta problema.


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri