Lupta anticoruptie a devenit prioritara, atat in Romania, cat si in alte state europene. Elementele determinante ale acestei politici sunt reprezentate de valorile sociale si economice, pe care legea are datoria de a le proteja. O simpla analiza a informatilor furnizate zilnic de canalele media releva faptul ca cele mai des intalnite infractiuni de coruptie sunt cele de luare de mita, dare de mita si trafic de influenta.
Raspunderea organizatiilor pentru combaterea mitei
Conventia OCDE impotriva mitei, Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 365/2004, Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cat si infiintarea unor structuri specializate in lupta anticoruptie, reprezinta modalitati de abordare in vederea eradicarii acestui flagel si atragerii raspunderii penale.
Odata cu adoptarea noului Cod penal, ce a intrat in vigoare la data de 1 februarie 2014, legiuitorul, in cadrul titlului IV, a stabilit normele penale incidente in cazul raspunderii penale a persoanei juridice.
Potrivit acestor prevederi, persoana juridica, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice. Totodata, raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi fapte.
Ca o masura de preventie in cadrul organizatiilor, incepand cu sfarsitul anului 2016, va fi disponibil Standardul International ISO/DIS 37001 - Sisteme de Management Anti-mita. Standardul vine in completarea altor standarde ce privesc sistemele de management, precum ISO 9001, ISO 14001, ISO 22000, ISO 26000, ISO 31000, cat si ISO 19600.
In introducerea versiunii preliminare a Standardului International ISO/DIS 37001 - Sisteme de Management Anti-mita se arata faptul ca legea nu este suficienta pentru a rezolva aceasta problema, iar raspunderea pentru a contribui proactiv la combaterea mitei revine organizatiilor, prin angajamentul conducerii de a crea o cultura a integritatii, transparentei, deschiderii si conformitatii. Cultura promovata in interiorul organizatiilor este de o esentiala importanta in ceea ce priveste succesul sau esecul unui sistem de management anti-mita.
Aplicabilitatea Sistemului de Management Anti-mita
Standardul este aplicabil in orice jurisdictie, oricarei organizatii, indiferent de marime, domeniu de activitate, sau sector in care activeaza, el reflectand bunele practici internationale in materie de anticoruptie.
Limitarea vine insa in ceea ce priveste tipul infractiunilor, standardul vizand doar infractiunile de dare si luare de mita, ajutand astfel organizatia in prevenirea, descoperirea si combaterea mitei.
Un aspect important este reprezentat de faptul ca expresia "dare si luare de mita", folosita in cadrul standardului, se refera la oferirea sau primirea de orice foloase, cu sau fara valoare financiara, in incercarea de a reduce pe cat posibil incidenta normelor penale in activitatile desfasurate cu privire la realizarea obiectului de activitate al organizatiei.
O posibila garantie dovedita
Cu toate ca niciun standard international nu poate reprezenta o garantie a faptului ca, ulterior implementarii, nu vor surveni acte de coruptie in legatura cu organizatia, o asemenea implementare poate reprezenta o garantie dovedita a bunei-credinte din partea managementului organizatiei, in ceea ce priveste politica anticoruptie.
Dupa cum spunea Kofi Annan, "coruptia deviaza fondurile necesare dezvoltarii, subminand autoritatea unui guvern sa ofere serviciile de baza, hranind inegalitatea si injustitia si descurajand investitiile si ajutoarele straine", astfel incat rolul de aparator revine fiecaruia dintre cei care au posibilitatea sau chiar atributia de a dezvolta si securiza organizatia in cadrul careia isi desfasoara activitatea.
Mircea TEIS, Avocat senior de drept penal in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii
1
0
