In general, fiecare om are un anumit nivel de toleranta la supravegherea si monitorizarea activitatii sale de catre altcineva. Nivelul de toleranta este diferit in functie de varsta, preocupari, acces la tehnologie, etc. Probabil o persoana monitorizata de fostele servicii secrete inainte de 1989 va avea in prezent un nivel de toleranta a supravegherii activitatii sale online substantial mai redus fata de un student la cibernetica.

Adriana Nastase, Oana ApopeiFoto: Schoenherr si Asociatii

In acest context, al unei sensibilitati generale a publicului cu privire la monitorizarea activitatii si comportamentului, exista o multitudine de dezbateri cu privire la cadrul legislativ care reglementeaza monitorizarea activitatii online a consumatorilor si colectarea de date cu caracter personal.

Publicitatea online targetata comportamental face parte din aceste dezbateri si este subiectul unui cadru legislativ care in ultimii 10 ani a devenit din ce in ce mai restrictiv.

Ce este publicitatea targetata comportamental?

De principiu, este acel gen de publicitate online, care este afisata in mod diferentiat utilizatorului, in functie de interesele sale. Deci, spre deosebire de reclama dintr-un ziar, pe care o vad toti cititorii ziarului respectiv, pe un site este posibil ca anumite reclame sa fie vazute doar de anumiti utilizatori, in functie de profilul lor de interese si preocupari online.

De cele mai multe ori profilul este realizat prin intermediul datelor colectate pe baza cookie-urilor. Aceste date, de principiu, nu ofera informatii concrete de identificare a respectivului utilizator, ci sunt utile doar pentru crearea unui profil general de interese (e.g. utilizator interesat de stiri financiare si politice, gatit, calatorii, etc.).

Majoritatea utilizatorilor de internet au instalate cookie-uri, care in primul rand le fac navigarea pe Internet mai usoara si care, in al doilea rand, sunt folosite pentru afisarea de publicitate targetata comportamental.

Exista si o serie de reguli cu privire utilizarea cookie-urilor, printre care: (i) utilizatorul sa fie in mod clar informat cu privire la cookies, (ii) utilizatorii sa aiba posibilitatea de a alege daca comportamentul lor este urmarit online, prin exprimarea unui acord expres in acest sens si prin oferirea posibilitatii de a-si retrage acordul (ii) posibilitatea utilizatorilor de a accesa si a schimba categoriile de interes in care au fost incadrati.

In masura in care regulile de utilizare a cookie-urilor sunt respectate, de principiu consumatorul nu ar trebui sa fie afectat.

Cand devine publicitatea targetata comportamental un subiect extem sensibil pentru public si pentru autoritatile de reglementare?

De obicei, ingrijorarile vin din urmatoarele directii:

1. nivelul de detaliu si analiza a comportamentului online

Cu cat informatiile colectate si procesate sunt mai detaliate si mai individualizate cu atat nivelul de anxietate creste.

In aceasta categorie intra stocarea si prelucrarea de catre furnizorii de servicii de internet a tuturor sau a celei mai mari parti a datelor de trafic ale abonatilor (e.g. site-uri vizitate, cautari, cuvinte cheie, locatie, site-uri de socializare, etc.) si analiza detaliata a acestor date in scopul, intre altele, a profilarii si furnizarii de publicitate targetata comportamental.

Aceste tehnici, denumite in industrie “deep packet inspection”, sunt utilizate in general in parteneriat cu o firma catre care este transmis intregul trafic al utilizatorilor. In acest fel, furnizorul de internet castiga de obiecei o anumita suma calculata pe utilizator de la beneficiarul final al publicitatii.

Legislatia noastra prevede ca furnizorul de servicii de internet are obligatia de a obtine consimtamantul expres prealabil si informat al utilizatorului in acest sens, precum si o serie de alte obligatii suplimentare menite sa-l protejeze pe utilizator.

Cu toate acestea, exista dezbateri intense la nivel European, cu privire la efectele acestor servicii asupra protectiei intimitatii utilizatorului. Practic, atat furnizorului de internet cat si partenerului contractual al acestuia li se da access la “inspectarea” intregii activitati online a utilizatorilor care au consimtit la furnizarea acestui serviciu. Chiar daca nu se urmareste identificarea personala a utilizatorilor, sunt adunate atat de multe informatii, incat identificarea devine posibila si relativ facila.

Sanctiunile pentru nerespectarea prevederilor legale cu privire la furnizarea acestui tip serviciu pot atinge pana 2% din cifra de afaceri a furnizorului de internet.

O intrebare esentiala insa este cati utilizatori inteleg cu adevarat, chiar dupa ce citesc informatiile puse la dispozitie de catre furnizori, ce presupune consimtirea la furnizarea acestui tip de serviciu.

2. gradul de sensibilitate a informatiilor colectate

Probabil ca o mare parte din utilizatori ar fi destul de putin afectati in cazul in care un producator de pantofi ar crea un user pentru a urmari discutii pe un forum, public sau privat, despre sandale de plaja, spre exemplu.

Nivelul de discomfort al utilizatorului s-ar putea insa sa creasca semnificativ daca, spre exemplu, un producator de lapte praf pentru copii ce sufera de anumite boli, isi creaza un user pentru a urmari in mod anonim un forum privat de discutii al parintilor acestor copii.

3. etichetarea activitatii unui utilizator

Un exemplu in acest sens este atribuirea utilizatorilor de telefoane mobile inteligente a unui cod unic de identificare si urmarirea activitatii acestora pe site-uri, platforme de socializare, in magazine de aplicatii, in scopul furnizariii de publicitate targetata comportamental.

Intra-adevar, informatia colectata in acest fel prin intermediul telefoanelor mobile este extrem de pretioasa pentru agentiile de publicitate. A starnit insa multe controverse in randul consumatorilor, astfel incat producatorii de telefoane inteligente cauta solutii pentru a renunta la aceasta tehnologie.

Concluzii

Prin urmare, in contextul intrebarilor si ingrijorarilor prezentate mai sus si a utilizarii Internetului din ce in ce mai mult in viata de zi cu zi, este de inteles preocuparea permanenta a Comisiei Europene si a autoritatilor de reglementare din statele membre de a monitoriza si restrictiona cat mai mult posibilitatile de acces la datele utilizatorilor. Odata cu adoptarea noului Regulament European privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date regulile dar mai ales sanctiunile aplicabile in domeniu probabil vor creste semnificativ.

In acelasi timp insa, in masura in care sunt utilizate in mod corect si exclusiv in scopurile declarate, aceste date sunt extrem de utile pentru industria de publicitate. In plus, tehnologia progreseaza intr-un asemenea ritm, incat pentru orice restrictie de azi, apare o tehnologie noua maine care este nu cuprinsa de cadrul de reglementare existent.

Ramane o intrebare permanenta care este echilibrul optim intre reglementare si asigurarea libertatii de miscare intr-o industrie care progreseaza extrem de rapid.