La 4 ani dupa ce Legea nr. 469/2002 privind disciplina contractuala intre comercianti a fost abrogata, un nou act normativ re-instituie in sarcina partilor contractante obligatii speciale in derularea contractului si reglementeaza mecanisme particulare de garantare a platii pretului.

Adoptata pentru a transpune in dreptul roman Directiva 2011/7/UE din 16.02.2011, Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contractele incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritatile contractante disciplineaza partenerii contractuali si limiteaza libertatea acestora de a stabili cadrul conventional aplicabil.

Legea vizeaza numai contractele incheiate intre profesionisti (i.e. persoane fizice sau juridice care exploateaza o intreprindere cu caracter lucrativ) si intre acestia si autoritatile contractante (autoritati publice ale statului, organisme de drept public fara scop lucrativ care indeplinesc conditii particulare sau asocieri ale acestora). Actul normativ nu priveste contractele incheiate cu consumatorii, protejati printr-un pachet de reglementari diferite.

Mai mult, nu orice obligatii contractuale intra in sfera de aplicare a legii, ci numai obligatiile de plata a unor sume de bani care rezulta din contracte de furnizare de bunuri sau prestare de servicii.

Legea nr. 72/2013 stabileste, printre altele: (i) termene-limita de plata a pretului (60 de zile in cazul profesionistilor si 30 de zile in cazul autoritatilor contractante, de la acestea putandu-se deroga numai daca nu se ajunge astfel la clauze contractuale abuzive); (ii) aplicarea de dobanzi penalizatoare si termenele de la care acestea incep sa curga; (iii) daune-interese minimale de 40 de Euro; (iv) nulitatea absoluta a clauzelor contractuale prin care se stipuleaza un termen de emitere sau primire a facturii.

Principala noutate adusa de lege este insa instituirea, in relatiile dintre profesionisti si dintre acestia si autoritatile contractante, a conceptului de clauza (si practica) contractuala abuziva, familiara pana acum numai domeniului protectiei consumatorilor.

Astfel, Legea nr. 72/2013 califica drept abuzive clauzele contractuale sau practicile prin care se stabileste in mod vadit inechitabil, in raport cu creditorul, termenul de plata, nivelul dobanzii penalizatoare sau al daunelor-interese suplimentare. In acest context, actul normativ declara ca fiind abuzive ab initio, fara a fi necesara verificarea unor circumstante particulare, clauzele contractuale care, de exemplu, exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare sau care fixeaza termene de plata mai mari decat cele permise de lege.

Spectrul clauzelor contractuale abuzive nu se limiteaza insa la cele calificate de lege ca atare, instantele de judecata fiind investite cu dreptul de a considera abuzive si alte clauze sau practici, dupa o atenta analiza a tuturor circumstantelor cauzei. Acestea vor lua in considerare, printre altele, incalcarea practicilor si uzantelor aplicabile, nerespectarea bunei - credinte in executarea obligatiilor, natura bunurilor sau serviciilor sau pozitia dominanta a cocontractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie.

Clauzele abuzive sunt sanctionate drastic, fiind lovite de nulitate absoluta si atragand raspunderea patrimoniala a celui care le aplica pentru prejudiciile cauzate.

Atragem atentia asupra faptului ca prevederile legale care consacra nulitatea clauzelor abuzive si raspunderea patrimoniala mentionata mai sus sunt singurele care se aplica chiar si obligatiilor de plata a sumelor de bani rezultand din contractele incheiate inainte de data intrarii in vigoare a Legii nr. 72/2013, celelalte dispozitii ale actului normativ vizand numai contractele incheiate dupa intrarea in vigoare a legii.

Avand in vedere cele de mai sus, ar fi indicata o revizuire, de catre profesionisti si/sau autoritatile contractante, a contractelor incheiate anterior intrarii in vigoare a legii si, dupa caz, eliminarea eventualelor clauze care ar putea fi calificate drept abuzive in lumina noilor prevederi legale aplicabile.