Fostul primar al Constantei, Radu Mazare, a facut, luni, declaratii in dosarul finantarii cartierului social Henri Coanda, legate de contul din Israel deschis pe numele sau de Elan Schwartzenberg, informeaza News.ro. Acei bani, sustine fostul edil, erau folositi pentru a investi in locuri exotice din intreaga lume, inclusiv in Cuba sau in Madagascar, acesta fiind si motivul pentru care nu i-a trecut in declaratia de avere, din moment ce nu el era proprietarul lor.

Radu Mazare (foto arhiva)Foto: Agerpres

"In 2002 am infratit Constanta cu Havana si am fost in Cuba, intr-o delegatie, pentru doua saptamani. Inainte sa fiu primar, eu m-am ocupat numai de afaceri. Am avut o discutie cu Elan (Schwartzenberg, n.r.) in 2002, dupa ce m-am intors din Cuba, referitor la oportunitatile de investitii in Cuba. El mi-a propus ca, avand in vedere ca voi mai merge in locuri cu potential de dezvoltare, sa facem impreuna afaceri in aceste locuri. Gen Columbia, Indonezia, Honduras, Brazilia, Papua Noua Guinee, Madagascar. In functie de aportul fiecaruia, inchideam afacerea", a spus Radu Mazare, luni, in fata judecatorilor de la instanta suprema.

El a mai aratat ca a deschis, in 2003, un cont bancar in Israel: "I-am dat si procura lui Elan sa opereze pe acel cont, eram primar atunci. Dansul urma sa puna bani in acel cont de-a lungul timpului, de ordinul zecilor, sutelor de mii de euro, in functie de disponibilitatile sale. Eu eram titularul contului, dansul doar avea procura respectiva. El facea viramente in acel cont. Acest acord s-a concretizat in doua afaceri imobiliare, una in Brazilia si una in Madagascar. Erau anumite tari in care Elan nu mergea, pentru ca era israelian. In 2003, Elan a inceput sa transfere bani in acel cont. Pana in 2011 cred ca in contul acela au intrat din contul personal al lui Elan sau din conturile firmelor sale aproximativ un milion de euro. Nu am declarat acel cont in declaratia de avere. Desi eram titularul contului, banii nu erau ai mei, ci ai lui Elan. Daca l-as fi declarat, ar fi trebuit sa explic de unde provin banii respectivi."

O alta afacere descrisa de Radu Mazare a fost cea din Brazilia: "In 2005 am infratit orasul Constanta cu Santos. Am cunoscut oameni din Brazilia, am identificat doua terenuri pretabile pentru investitii, in nord-estul Braziliei. Acolo am mers in 2006 cu fratele meu Mihai, care avea si el un acord similar cu al meu cu Elan, legat de contul din Israel, si am inceput demersurile pentru a achizitiona cele doua terenuri. Unul a fost cumparat in 2007, al doilea in 2008, pe numele fratelui meu, dar cu banii lui Elan. Am folosit bani si din contul fratelui meu Alexandru, pe care era titulara si prietena lui, Ema Gavrila. Acel cont era alimentat tot de Elan, dar banii cash ii primea de la Gavrila in Romania. In iunie 2008 am incheiat in Israel anexa 1 la contractul de reprezentare facut in 2003 cu Elan. Urma ca, in 10 ani, sa gasim finantator pentru un proiect pentru acele terenuri, iar daca nu facem acest lucru, terenul urma sa se vanda si banii impartiti astfel: 75 la suta Elan, 15 la suta Ema Gavrila si 5 la suta eu, iar 5 la suta Mihai Mazare."

Fostul primar, acuzat de fapte de coruptie, a mai sustinut ca in septembrie 2011 a mers prima data in Madagascar, timp in care Elan Schwartzenberg alimenta in continuare contul din Israel: "Acolo am gasit un amplasament cu potential, cu un pret rezonabil, intr-o zona turistica (era la ocean) - aproximativ doua hectare. Am discutat cu Elan despre posibilitatea de a face o investitie acolo. Am convenit sa o realizam. Eu si Mihai am demarat, cu tribul care era proprietar, discutiile despre teren cand am revenit in Madagascar. Am luat terenul in concesiune pe numele meu si pe numele fratelui meu Mihai pe o perioada de 99 de ani (acolo nu se vand terenuri strainilor). Am inchis contul din Israel in noiembrie 2011, cei 800 de mii de euro sold au fost transferati in contul din Israel al lui Mihai Mazare. A fost inchis si contul comun al Emei si al lui Alexandru din Israel, transferul fiind facut tot la Mihai (peste 200 de mii de euro). In paralel, fratele meu Mihai a deschis o firma in Madagascar, pe numele lui (Ocean Dune). Toti banii adunati in contul lui au fost transferati in contul acestei firme deschis in Madagascar. In total era vorba despre 1,3 milioane de euro. Mihai si-a inchis si el contul din Israel."

Fostul edil a mai aratat ca fratele sau Mihai a cesionat apoi actiunile sale la firma din Madagascar catre o firma detinuta integral de Elan Schwartzenberg: "In paralel cu cesionarea, Mihai a facut un acord notarial prin care renunta in favoarea aceleiasi firme la suma de 1,3 milioane de euro cu care finanta firma si care era imprumut asociat. Banii urmau sa fie recuperati de Case Mund, firma lui Elan. Ocean Dune trebuia sa construiasca resort-ul, iar eu si fratele meu sa primim redeventa de cate cinci la suta. Ema Gavrila urma sa aiba doua bungalow-uri din totalul de 16 care urmau sa fie construite. Eu sunt acuzat ca suma de 95 de mii de euro am luat-o mita. De fapt, Elan a virat-o in contul meu in septembrie 2011. Era de fapt rambursarea unei datorii. In 2004 am imprumutat pentru zece ani un cetatean grec cu 600 de mii de euro, Yanis Skanzikas, imi era prieten din anii '90. Prin 2006-2007, Elan si Yanis s-au cunoscut la ziua mea, apoi au tinut legatura, iar Elan l-a ajutat cu contacte pe Yanis sa cumpere un teren in Ucraina. Pentru ajutorul respectiv, Elan trebuia sa ii dea lui Yanis 650 de mii de euro, reprezentand contravaloarea serviciilor. Elan i-a dat 50 de mii de euro, iar, pentru ca toti trei eram prieteni, i-a propus lui Yanis ca datoria celui din urma la mine sa fie preluata de Elan. M-au informat despre asta prin 2007-2008. Eu am fost OK cu intelegerea, pentru ca eram foarte bun prieten cu amandoi si aveam incredere."

El a mai precizat ca din 600.000 de euro a recuperat numai 95.000: "Elan a plecat din tara si nu am mai avut contact. Urmeaza sa o recuperez. Suntem foarte, foarte buni prieteni. Eu nu m-am mai intalnit cu el. Am si evitat sa discut dupa ce am fost pus sub acuzare. I-am dat doar mesaje de ᅡLa multi ani!ᅡ. De cand am deschis contul si pana l-am inchis n-am facut nicio cheltuiala. Nu eram informat de banca de transferurile care se operau in cont. Banca nici nu avea adresa mea. Am deschis contul numai cu pasaportul. Am considerat ca in declaratia de avere trebuia sa trec banii mei, dar nu erau sumele mele si nici nu erau luate cu imprumut. Deci am considerat ca nu trebuia sa-i mentionez. Banii erau dintr-o intelegere, nu erau ai mei. Nu am gasit vreo rubrica in declaratia de avere in care sa-i pot incadra. Aflam dupa patru luni de cati bani am in cont."

Despre cartierul Henri Coanda, fostul primar al Constantei a aratat ca acesta presupunea construirea a 16 blocuri, peste 1.600 unitati locative, toate destinate tinerilor din Constanta care nu aveau locuinta.

"S-au inscris 20 de mii de doritori. Profitul era generat de vanzarea locuintelor, preturile insa erau la jumatatea celor de pe piata libera, aproximativ 520 euro pe metru patrat. Pretul era mic deoarece primaria suporta cheltuielile cu terenul, utilitatile. Am inceput in 2008 si cred ca in 2012 s-a dat in folosinta ultima unitate locativa. Prima etapa, care a debutat in 2008, era pe o suprafata de aproximativ trei hectare, nu asigura necesarul de locuinte pentru tinerii inscrisi. La un moment dat, firma Saphir a intrat in prima etapa a proiectului, in locul unei firme care a falimentat, iar Saphir a incheiat lucrarile la trei blocuri. Ne-am gandit la Primarie sa demaram o etapa a doua in cadrul programului, pentru a asigura necesarul de locuinte cerute. Am demarat programul de construire de locuinte pe o suprafata de sase hectare. Au fost mai multe HCL, urmate de o HG prin care s-au transferat cele sase hectare de teren de la MAI in administrarea Primariei Constanta."

Fostul edil a mai spus ca viceprimarul Gabriel Stan i-a aratat modele de constructii modulare, pe structura metalica: "Costurile erau mult sub constructia clasica, din beton. Ne-am gandit ca, pentru terenul obtinut prin HG, sa modificam proiectul si sa facem acest tip de locuinte, modulare, pentru a rezolva problema celor fara adapost. In aprilie 2011 am prezentat mass media proiectul, dupa ce a fost emisa HCL adoptata la 31 martie 2011. Proiectul a fost discutat in foarte multe randuri in presa in perioada respectiva. Viza aproximativ sase mii de cereri si avea o incarcatura emotionala deosebita, pentru ca problema oamenilor fara adapost nu fusese abordata sau rezolvata in niciun alt oras la dimensiunea aceasta. Pentru ca pretul de constructie era foarte scazut, am facut apel public la constructori sa se inscrie la licitatie, chiar daca profitul era extrem de mic, pentru ca era un proiect social."

In paralel, se desfasura proiectul de construire a locuintelor pentru tineri, a mai precizat fostul primar al Constantei: "Asa ca discutam frecvent cu cele opt firme implicate acolo, printre care si firma Saphir. Veneau cu probleme la primarie, asa ca le-am adresat si lor rugamintea sa se inscrie la licitatia pentru Cartierul Henri Coanda. Fratila Constantin, unul dintre constructori, poate confirma aceste discutii. Valoarea totala a proiectului Campusului Social este de aproximativ 10 milioane de euro, suma ce include infrastructura, cladirile conexe locuintelor (sectie de politie, dispensar, club pentru timpul liber etc). Costul dupa finalizare a fost de 273 euro pe metru patrat construit pentru partea construita de Saphir. In iulie 2011 s-au emis doua HCL, cu indicatorii tehnico-economici ai proiectului, necesari organizarii licitatiei. Raportul care a stat la baza HCL a fost facut de directorul Directiei Achizitii din primarie. Eu am intocmit expunerea de motive, dupa ce raportul a obtinut toate avizele. In general, semnam expunerea doar daca erau toate avizele, in lipsa unuia sau a mai multor avize, nu semnam."

El a explicat ca prin a treia hotarare a Consiliului Local s-a decis transferarea proiectului la Regia Autonoma "Exploatarea Domeniului Public si Privat" (RAEDP): "Regia este in subordinea Consiliului Local, nu a primarului. Dupa finalizarea cartierului, acesta trebuia urmarit ca functionalitate - incasate chirii, urmariti cei care nu plateau utilitatile, trebuia facuta curatenie, asigurata paza, dispensarul. Primaria nu avea oameni care sa se ocupe de administrare. Sunt acuzat ca in 19 octombrie 2011 m-am intalnit cu Morgenstern si i-am dat acordul tehnic. Este adevarat ca ne-am vazut la data respectiva la casa mea din Mamaia. Eu n-am fost un primar tipic, aveam putine intalniri la birou, cu Gabi Stan de exemplu am decis la o cafenea sa facem cartierul, alteori pe plaja..."

Mazare a mai precizat ca il stie pe Avraham Morgenstern din 2004, cand a facut o asfaltare de succes in Constanta: "Aveam relatii profesionale cu el. Nu era ceva special ca ne-am intalnit acasa la mine, multi oameni de afaceri sau functionari din primarie veneau la mine acasa strict pentru discutii profesionale. Sau cu functionari mergeam la pranz in oras sa discutam proiecte sau seara in cafenele sau vara pe plaja. La birou putin stateam. Este real continutul interceptarii, nu am discutat altceva. Nu am discutat de oferte financiare sau alte detalii. Dansul mi-a spus ca se gandeste sa participe la licitatie. Am stabilit intalnirea de lucru cu Morgenstern la un restaurant in Bucuresti. Eram acolo cu Elan, asa ca el a plecat inainte sa ajunga Morgenstern. Am discutat cu acesta probleme legate de asfaltarile pentru anul urmator, 2012. Asta avea un impact major asupra alegerilor din acelasi an. Nu am discutat despre campusul social. Data de depunere a ofertelor pentru Henri Coanda era dupa cateva zile de la momentul discutiei, adica 4 noiembrie 2011."

A urmat la audieri fratele fostului primar, senatorul Alexandru Mazare: "Alaturi de fratele meu, de IPS Teodosie si de toti parlamentarii de Constanta am inaugurat lucrarile la cartierul Henri Coanda. In calitate de parlamentar am primit numeroase solicitari de locuinte sociale. Inscrierile au inceput in anul 2011. Ca parlamentar, luam act de cererile persoanelor aflate in dificultate si luam legatura cu Mircea Dobre, consilier local, cel care era presedintele comisiei care stabilea ordinea de repartizare a locuintelor, conform criteriile aprobate de Consiliul Local. La asta s-a rezumat legatura mea cu acel campus social. Eu si ceilalti parlamentari PSD de Constanta eram informati de fratele meu, in calitate de primar, in legatura cu acest proiect. Hotararile Consiliului Local nu erau atributul nostru, al parlamentarilor."

Referitor la acuzatia de complicitatea la luare de mita, Alexandru Mazare a aratat ca il stie pe Elan Schwartzenberg din 1998: "Emanuela Gavrila nu era doar iubita mea, am fost de fapt concubini in perioada 1998-2011. Locuiam impreuna. Cand am cunoscut-o mi-am dat seama ca are posibilitati materiale deosebite, derula mai multe afaceri in domeniul modei, era impresar de modele, avea scoli de modelling in toata Romania. Parintii ei detineau un restaurant foarte mare in Costinesti, producea foarte multi bani, iar ulterior a fost vandut si acum face parte din Complexul Vox Maris. Eu am locuit foarte mult cu Ema Gavrila in vila acesteia din Costinesti, care se afla in constructie la inceputul relatiei. E o vila finalizata si, conform pretului pietei, e evaluata la 500 de mii de euro, finantata integral de ea. Doamna Gavrila nu e o tinerica, este o femeie chiar mai mare cu vreo doi ani (decat mine, n.r.), e o persoana matura, responsabila, independenta, il stia pe Elan dinaintea mea, din anumite medii. Ema a propus sa deschidem contul comun din Israel, in urma discutiilor avute de ea cu Elan."

Urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru 29 noiembrie, cand va fi audiat Morgenstern Avraham.

Fostul primar al municipiului Constanta, Radu Mazare, senatorul Alexandru Mazare si omul de afaceri Avraham Morgenstern au fost trimisi in judecata, la 1 aprilie, in dosarul privind construirea locuintelor sociale din cartierul "Henri Coanda" din Constanta.

Radu Mazare este judecat pentru luare de mita si trei fapte de fals in declaratii. Senatorul Alexandru Mazare, fratele fostului primar, a fost trimis in judecata pentru complicitate la luare de mita si trei fapte de fals in declaratii, iar omul de afaceri Avraham Morgenstern, pentru dare de mita.

Potrivit rechizitoriului, Radu Mazare, in calitate de primar al municipiului Constanta, a lansat, la inceputul anului 2011, programul de construire a unor locuinte modulare grupate in Campusul Social "Henri Coanda", aprobat prin hotarare a Consiliului Local Constanta.

In acest context, Avraham Morgenstern i-a dat lui Radu Mazare 175.000 de euro, pentru ca acesta sa-i faciliteze castigarea licitatiei pentru contractul de construire a campusului social, in valoare de 40.964.030 lei fara TVA (circa 10 milioane de euro), sustin procurorii.

Anchetatorii mai spun ca din cei 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferati in contul personal al lui Radu Mazare si 80.000 de euro in contul pus la dispozitie de fratele acestuia, senatorul Alexandru Mazare, ambele fiind deschise la o banca din Israel.

"Banii, primiti in mai multe transe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi apartinand unor societati offshore, conturi deschise la banci din strainatate", au scris procurorii in actul de sesizare a instantei.

In schimbul banilor primiti de la Morgenstern, Radu Mazare a initiat hotarari de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achizitie sau prin care a fost favorizata societatea comerciala reprezentata de omul de afaceri, potrivit DNA.

In ce priveste acuzatiile de fals in declaratii, procurorii au stabilit ca, in declaratiile de avere depuse in perioada 2011-2012, Radu Mazare si Alexandru Mazare nu au mentionat conturile personale deschise la unitatea bancara din Israel si nici sumele de bani virate cu titlu de mita de catre omul de afaceri.

Procurorii DNA au pus sechestru pe bunurile mobile si imobile ale lui Radu Mazare si Alexandru Mazare, precum si pe sumele de 18.550 de euro si 114 dolari ridicate de la fostul primar in urma perchezitiilor.

In timpul anchetei, procurorii au folosit si documente bancare obtinute in cadrul activitatii de cooperare judiciara in materie penala cu autoritatile din Israel, Cipru, Lichtenstein si Austria.

Dupa ce a fost pus sub acuzare, Radu Mazare a fost suspendat din functie, in 6 aprilie 2015, de catre prefectul judetului Constanta, iar in 22 mai 2015 si-a dat demisia de la conducerea Primariei, unde era de 15 ani.

Radu Mazare este judecat sau cercetat in mai multe dosare, pentru fapte de coruptie pe care le-ar fi comis cand era primar al Constantei.

Mazare este judecat intr-un dosar privind vanzarea unor terenuri din Mamaia la preturi subevaluate, prin care s-ar fi produs un prejudiciu de peste patru milioane de euro Primariei Constanta.

Fostul primar mai este judecat, din 2008, intr-un dosar privind atribuirea nelegala a unor terenuri. Fostul presedinte al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, fosti functionari din Primaria Constanta si notari publici sunt printre persoanele judecate in aceeasi cauza.

Procurorii sustin ca acestia ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 114 milioane de euro - 36 de milioane fiind dauna municipiului Constanta si aproape 78 de milioane de euro prejudiciul adus statului.