Dosare Juridice

Masurile asiguratorii si popririle pe conturi - intre nevoia justificata de prezervarea veniturilor statului si lipsa unei gandiri pro-business a ANAF

de Alexandru Cristea, Tax Partner     Tuca Zbarcea & Asociatii Tax
Joi, 2 aprilie 2015, 19:07 Dosare Juridice - Dosare de Fiscalitate

Alexandru Cristea
Foto: Tuca Zbarcea & Asociatii Tax
In ultima perioada, in zona fiscala, atentia publicului a fost monopolizata aproape exclusiv de actiunile de verificare ANAF cu privire la emiterea bonurilor fiscale de catre micii intreprinzatori. Deoarece acest subiect a cazut deja in derizoriu (prin manipularea mediatica intr-un sens sau altul in functie de diverse interese), simt nevoia sa aduc in discutie alte chestiuni, din zona administrarii fiscale, care pot crea adevarate blocaje in activitatea companiilor vizate.

In contextul unui flagel ce nu da semne de slabiciune si al unei colectari dezastruoase (mai ales in domeniul TVA), care ne plaseaza detasat la coada statelor membre UE, lupta impotriva evaziunii fiscale a devenit obiectivul declarat numarul unul al ANAF. Si asa trebuie sa fie!

Totusi, agresivitatea sporita a fiscului din ultima perioada si legislatia permisiva (cu privire la prerogativele exercitate de fisc) pot scoate temporar din piata sute de firme, pana la dovedirea vinovatiei sau nevinovatiei fiscale ale acestora. Atentie, nu vreau sa aduc nicidecum o pledoarie impotriva fiscului si a actiunilor sale, ci doar sa atrag atentia asupra nevoii de discernamant a fiscului in relatia cu contribuabilii.

Concret, Codul de procedura fiscala si legislatia subsecventa lasa stabilirea necesitatii si a momentului de instituire a masurilor asiguratorii la totala discretie a organelor de control. Conform Codului de procedura fiscala, organele de control pot dispune astfel de masuri si inainte de finalizarea unui control fiscal (si emiterea unui titlu de creanta), atunci cand se considera ca exista pericolul ca entitatea controlata sa se sustraga de la plata obligatiilor sau sa-si ascunda patrimoniul.

Un scenariu vazut de multe ori in practica este urmatorul: contribuabilul este supus unei inspectii inopinate a Directiei Antifrauda, de obicei ca urmare a unor informatii cu privire la nereguli pe lantul comercial in care respectivul contribuabil este implicat. Directia Antifrauda emite un proces-verbal prin care se aduc anumite suspiciuni cu privire la fapte sau acte care pot constitui evaziune fiscala si, eventual, estimeaza un presupus prejudiciu. Directia Antifrauda nu detine insa prerogativele stabilirii unor creante fiscale si, prin urmare, procesul-verbal in discutie nu constituie titlu de creanta. Tocmai din aceasta cauza, de foarte multe ori, cei de la Antifrauda nici nu se mai "ostenesc" sa fundamenteze judicios potentialul prejudiciu si implicarea contribuabilului, cu buna stiinta, in presupusa schema evazionista - cum ar fi  indeplinirea sau neindeplinirea conditiilor de deductibilitate (daca vorbim de nedeductibilitatea unor cheltuieli si/sau TVA aferenta). In baza acestui proces-verbal sunt instituite aproape intotdeauna masurile asiguratorii prin care se sechestreaza bunurile imobile/mobile si se popresc conturile contribuabilului, in mod legal in limita a 150% din prejudiciul estimat.

In mod normal, o astfel de actiune trebuie succedata imediat de un control de fond efectuat de organul din cadrul ANAF care administreaza contribuabilul respectiv, control prin care sunt validate sau invalidate potentialele obligatii suplimentare, prin emiterea unei decizii de impunere sau de nemodificare a bazei impozabile. Totusi, in foarte multe cazuri, situatia fiscala a contribuabilului nu se clarifica in timp util prin emiterea unui astfel de act administrativ, un motiv des invocat de catre fisc fiind eventuala turnura penala a cazului respectiv.

Aceasta tergiversare lipseste contribuabilul de posibilitatea de a aduce argumente pentru a-si apara cauza pe fond (deoarece nu exista o decizie de impunere care poate fi atacata). Mai mult, aceasta situatie poate genera blocarea efectiva a activitatii, ducand pana la eliminarea contribuabilului de pe piata, in conditiile in care are bunurile (uneori chiar si stocurile) sechestrate si conturile blocate. Bineinteles ca autoritatea fiscala trebuie sa joace rolul unui creditor prudent, dar doar acolo unde este cu adevarat cazul, si anume atunci cand exista suficiente dovezi ca societatea supusa controlului si-a diminuat baza impozabila, si ca exista pericolul real si iminent ca aceasta sa se sustraga de la plata obligatiilor sale fiscale.

Mai apoi, un al doilea aspect practic important este legat de ordinea de stabilire a activelor/disponibilitatilor vizate de masurile asiguratorii si de cazurile de popriri multiple. In practica, am intalnit numeroase cazuri in care autoritatile nu respecta aceste cerinte impuse de lege (si anume, Ordinul Presedintelui ANAF nr. 2.605/2010) prin care se stipuleaza faptul ca masurile asiguratorii se vor impune de regula in limita a 150% din prejudiciul stabilit/estimat, intr-o ordine clara de dispunere a acestora. Pentru a nu perturba activitatea contribuabilului, masurile trebuie sa vizeze mai intai sechestrul asupra bunurilor care nu sunt folosite in mod direct sau nemijlocit in activitatea principala a acestuia, mai apoi activele, stocurile si materiile prime folosite in activitatea operationala si doar in ultimul rand ar trebui sa vizeze poprirea conturilor.

Astfel, poprirea sumelor din conturi trebuie sa fie complementara sechestrului asigurator de bunuri, urmand a fi instituita doar in situatia in care prejudiciul estimat nu este indestulat de valoarea bunurilor sechestrate.

Asa cum am precizat anterior, nu putine sunt situatiile in care fiscul nu respecta aceasta ordine si se grabeste a indisponibiliza direct conturile bancare ale contribuabilului - lucru poate de inteles strict din perspectiva asigurarii unui grad de lichiditate confortabil in cazul unei executari ulterioare, dar care contravine reglementarii in vigoare si inseamna practic o inghetare a operatiunilor contribuabilului.

Mai mult, desi autoritatile ar trebui sa identifice si sa indisponibilizeze sumele bancare doar in limita a 150% din prejudiciul total estimat (sau partial, in urma sechestrului de bunuri, cum am aratat mai sus), aproape intotdeauna acestea trimit adrese de infiintare a popririi la toate bancile unde au fost identificate conturi bancare ale contribuabilului prin care indisponibilizeaza toate sumele curente sau viitoare din conturile respective. Autoritatile motiveaza asemenea actiuni prin imposibilitatea de a cunoaste cu exactitate disponibilitatile banesti din conturile contribuabilului sau prin riscul ca acesta sa-si deschida alte conturi. Dar aceasta situatie nu face altceva decat sa conduca la popriri multiple si, mai rau, sa paralizeze total activitatea contribuabilului pana la ridicarea masurilor asiguratorii.

In aceste conditii, se naste intrebarea fireasca: ce e de facut? Atat legea, cat si atitudinea autoritatii fiscale trebuie sa se schimbe. Directia generala trebuie sa fie una pro-business iar atunci cand vorbim de firme cu activitate si angajati (unele dintre acestea cu zeci sau sute de angajati), actiunile intreprinse trebuie sa permita dovedirea si izolarea rapida a prejudiciului, acolo unde este cazul, urmata de recuperarea acestuia, in paralel cu angajarea raspunderii celor vinovati, dar si cu prezervarea conditiilor de desfasurare normala a activitatii societatii respective. Ca o paranteza fie spus, de foarte multe ori, frauda fiscala se produce nu la contribuabilul controlat, ci la un furnizor sau un furnizor al furnizorului (firme fantoma care dispar fara a-si achita obligatiile bugetare si fara a putea fi controlati), iar contribuabilii ar trebui sa fie aparati de principiul bunei-credinte (atata timp cat nu se dovedeste judicios faptul ca a stiut sau ca ar fi trebuit sa stie de frauda fiscala de pe lantul comercial in care este implicat).

In acest context, consider ca ar fi oportun sa se identifice si sa se introduca masuri sau conditii suplimentare cu privire la posibilitatea organului de control de a impune masuri asiguratorii. In ultima varianta de lucru privind Codul de procedura fiscala, asa cum a fost facuta publica, legiuitorul a adaugat sintagma "cazuri exceptionale" pentru a delimita situatiile in care se pot dispune masurile asiguratorii. Desi, la acest moment, nu exista in lege o definitie sau exemplificare a acestor "cazuri exceptionale", modificarea a avut in vedere in mod clar o temperare a atitudinii fiscului in a folosi, nediscretionar, acest instrument.

De asemenea, este introdusa in proiectul Codul de procedura fiscala prevederea prin care efectul masurilor asiguratorii sa inceteze de drept, in cazul in care nu este emis un titlu de creanta, in cel mult 1 an de la data instituirii acestora. Desi o gura de oxigen pentru blocajul in care se afla sute de societati, consider acest termen prea mare pentru salvarea acestora (mai ales IMM-urilor), in conditiile in care sumele/activele blocate pot fi importante.

Separat, daca exista vointa, ANAF ar putea folosi metode eficiente pentru ca situatiile de popriri multiple sa fie evitate in practica. De exemplu, identificarea exacta a disponibilitatilor din fiecare cont s-ar putea face in baza balantei analitice a contribuabilului sau a unei declaratii pe proprie raspundere a acestuia. O alta metoda ar fi interogarea directa a bancilor de catre ANAF. In orice situatie, cadrul legislativ trebuie sa instituie astfel de clarificari sau proceduri menite a proteja activitatea contribuabilului.




















9420 vizualizari

  • +5 (11 voturi)    
    evaziunea (Joi, 2 aprilie 2015, 20:36)

    ics_11 [utilizator]

    cel mai important aspect in combateriea evaziuniii nu il reprezinta cresterea veniturilor la buget.
    cel mai important aspect in combaterea evaziunii este acelasi cu cel al combaterii coruptiei : impunerea MORALITATII si CORECTITUDINII in romania, respectarea LEGILOR acestui stat.
    insa sa nu uitam ca lipsa de educatie, deficientele din sistemul sanitar. coruptia si evaziunea au o cauza comuna : SARACIA.
    cu exceptia bulgarilor, suntem poporul cu cel mai mic salariu minim din uniunea european ! un sclav ar costa mai scump de 200 eur, pentru ca stapanul ar trebui sa aiba grija sa nu se imbolnaveasca, ar trebui sa-l hraneasca suficient cat sa poata face fata solictarilor si nu si-ar putea permite sa-l inlocuiasca oricand cu altul daca nu-i mai convine !
    celor care vor spune ca modelul bun este sa avem un salariu mic le spun ca sunt niste idioti sau ca sunt niste stapani de sclavi.
    celor care vor spune ca nu suntem productivi si ca de aceea nu avem salarii mai mari, le voi spune ca problema este alta : nu putem cumpara cat putem produce.
    • -3 (5 voturi)    
      Vorba veche din Banat ... (Vineri, 3 aprilie 2015, 10:36)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui ics_11

      - De ce esti sarac?
      - Ca mi-s prost ...
      - Da' de ce esti prost?
      - Ca mi-s sarac ...

      Cine-i sarac, intr-o societate normala, se uita-n gura alora bogati, si se ia dupa ei. Doar in Romania devastata de 50 de ani de comunism saracii ii considera bogati vinovati de saracia lor.

      Suntem saraci pt. ca avem productivitate mica. Avem productivitate mica pt. ca nu ne pricepem de loc sa ne vindem. Ne ieftinim la faina si ne scumpim la malai.
      • 0 (0 voturi)    
        n-ai inteles (Duminică, 5 aprilie 2015, 10:20)

        ics_11 [utilizator] i-a raspuns lui Eu the first

        un roman poate strange tot atatea suruburi ca si un neamt. doar ca neamtul isi permite sa cumpere masina si de aceea ele se produc, pe cand un roman nu si-o permite, deci nu exista cerere, deci nu se produce.
        cererea determina productia, nu invers !
        degeaba strang mai multe suruburi (deci cresc productivitatea) daca cetatenii sunt saraci si nu-si permit sa cumpere produsul desi si-l doresc.
        degeaba fac pensiuni (si sunt slava domnului) daca cetatenii nu-si permit vacante etc.
    • -5 (7 voturi)    
      Continuam (Vineri, 3 aprilie 2015, 11:15)

      tudor74 [utilizator] i-a raspuns lui ics_11

      Continuam sa gandim la fel ca inainte de 89, sa ni se dea !
      Avem salariul cel mai mic din EU .. asa, si ? Ce au facut romanii (marea majoritate) sa isi mareasca salariul ? Nimic ! Stau cu mana intinsa la stat sa li se dea, nu conteaza de unde, nu ii intereseaza !
      Saracia nu e rezultatul unui salariu minim pe economie, este rezultatul atitudinii balcano-mioritice: lene, capatuiala, "lasa ca ma descurc", munca la negru, evaziunea fiscala si nu in ultimul rand guvernul si parlamentul plin de hoti si corupti care au hranit acest comportament!
      In campaniile electorala nu vezi decat pomeni, nu l-am vazut pe vreunul care sa zica "v-am creat locuri de munca veniti si munciti" !

      Romanilor nu le place munca ... si nici cartea de altfel, cu 10 clase vor salariu de neurochirug (la privat).
      • 0 (2 voturi)    
        romanilor le placemunca (Duminică, 5 aprilie 2015, 10:16)

        ics_11 [utilizator] i-a raspuns lui tudor74

        amice, romanilor le place munca, dar nu le place munca platita in bataie de joc. "ei se fac ca ne platesc, noi ne facem ca muncim" este valabil.
        tu spui ca intai trebuie sa muncim ca sa avem salarii mai mari. eu iti spun ca daca producem de 2 ori mai multe masini la dacia este inutil, nu ne permitem sa le cumparam !!
        neamtul munceste mai putin decat romanul! mercedes a deschis fabrica la sebes, evident ca nu te crede pe tine cand spui ca romanul este lenes. in timisoara si cluj aproape ca nu mai ai pe cine sa angajezi.
        sunt multe alte argumente care te contrazic. de exemplu felul in care muncesc marea majoritate a romanilor de afara. multi sunt de le taara.
        tu esti cel cu mentalitaea de la inceputul anilor '90, cea pe care eu o critic. nu a ajutat deloc poporul roman.
  • +14 (16 voturi)    
    APP de... (Joi, 2 aprilie 2015, 23:50)

    rov [utilizator]

    Am fost martor in Statele Unite ale Americii (unde fiscul se zice ca e drastic) la o inspectie in restaurantul unui cunoscut.

    Nu va vine sa credeti, si-au cerut scuze ca-l deranjeaza, au fost discreti, i-au facut ceva recomandari, au invitat contabilul in zilele urmatoare pentru prezentarea unor acte. Parca erau ruda, prieteni cu el. Stiau ca sunt platiti si din munca si taxele incasate de la el.

    I-au dat termen de 3 luni pentru conformare pentru anumite aspecte...l-au tratat ca pe un OM, ca pe un cetatean de-al lor, nu un dusman terorist.

    L-am intrebat care-i perceptia fiscului vis a vis de angajati cu salariu minim cu am inteles ca avea.
    E de parere ca fiscul considera ca daca angajatii accepta acest fapt probabil nu au alta sansa de angajare si decat sa devina o problema sociala
    e mai bine asa. Fiscul e drastic cu marile firme, cu cei ce pot plati dar nu vor, cu cei ce fac achizitii scumpe, sau de lux, nu cu cei ce se zbat in a supravietui, pentru a-si procura traiul zilnic.

    Asa ca daca fiscul ar lua la bani marunti marii contribuabili si ar verifica modul de cheltuire a banului public, atunci impozitele ar fi mai mici si lumea nu ar fugi ca dracul de tamaie de ele. In Florida de
    exp. TVA-ul e de 6,5%.

    Sustinem disciplina fiscala, dat nu la genul habotnic, intruziv si discreditar. E nevoie de legi corecte, clare,simple si neinterpretabile si nu de actiuni tip GESTAPO...

    Ne intrebam de ce altii sunt uniti, sunt o natiune...pentru ca cetatenii acelei tari se respecta, nu isi bat joc unii de altii.
    • +8 (10 voturi)    
      Scindarea este raspunsul (Vineri, 3 aprilie 2015, 9:21)

      EuIoan [utilizator] i-a raspuns lui rov

      In Romania , cetatenii st scindati , intre bugetari si corporatisti pe de o parte , si piata libera pe de alta parte .
      Primii nu au cum sa inteleaga , chinul , mizeria si compromisurile cu care se confrunta micul intreprinzator ca sa poata vinde la preturile acceptate de romani . Nu stie ce taxe aberante se cer ca sa ai pretentia ca esti corect . Nu stiu ca suntem tratati ca niste hoti si umiliti cu prilejul oricarui control .
      Ei stiu ca se duc la serviciu ca la scoala si primesc salariul de care sunt mereu nemultumiti , fara a avea habar cat l-ar costa pe un patron , sa ii dea lui acel salariu si cat de greu ar face acel patron banii respectivi .

      Sa ii tratati ca pe niste hoti in continuare . Probabil ca veti realiza rolul pe care il au acestia in societate , cand preturile se vor tripla , iar voi veti avea aceleasi salarii . Fiscalizate de data asta . Succes .
    • +4 (6 voturi)    
      Da ma, da' ... (Vineri, 3 aprilie 2015, 10:40)

      Eu the first [utilizator] i-a raspuns lui rov

      ... la noi sa intre ANAF-ul in bogatii mari ar insemna sa-i atace pe sustinatorii lu' Ponta. De ce crezi ca se leaga de buticari?

      Comunistii in 1948 au confiscat toata averea unui bunic, si pe celalalt la colectivizare atat l-au hartuit sa intre in colectiv ca altfel fetele lui n-o sa poata face niciodata scoala ca pe amandoi i-au imbolnavit. Asta desi ambii erau tarani fruntasi, la care toata lumea din sat venea dupa sfat.

      Cam asta face si Ponta. Distruge ce urme de speranta de-o clasa de mijloc mai avem. De sustinut, pe el il sustin marii imbogatiti din coruptie, si de votat il voteaza cei prea prosti ca sa-si dea seama ca de fapt sunt pacaliti. Singurii lui dusmani sunt cei care incearca sa faca ceva cinstit.
    • +5 (7 voturi)    
      DACA (Vineri, 3 aprilie 2015, 11:28)

      jidanul [utilizator] i-a raspuns lui rov

      Daca m-ar lasa cei de pe Hot-News as vota spusele tale de 10 ori, pentru ca intamplarea povestita arata clar ca rezultatele sunt mult mai bune cand se colaboreaza si se comunica. La noi nimeni nu comunica si nu colaboreaza cu contribuabilul, toate institutile si firmele de servicii te hartuiesc si te terorizeaza, dupa cum fac bancile, ifn-urile, Enel, E on Gaz, companiile de telefonie fixa si mabile si toate celelalte, parca ar pornii un jihad impotriva contribuabilului, fie el persoana juridica sau fizica.
  • +2 (4 voturi)    
    Abuzuri (Vineri, 3 aprilie 2015, 10:08)

    0987 [utilizator]

    Excelent articolul,bine documentat,si conform cu realitatea.Scenariul descries de dnul avocet este frecvent,societatea al carei adm. sunt fiind o ''victima ''a acestui comportament inadecvat,disproportionat cu cauza, ,rezultatul fiind ca acum,ma aflu in insolventa tocmaipentru a ma proteja de executarea Anaf-ului,executarea care vine in urma unui RIF care s-a dovedit(de catre Parchet si Directia de Solutionare a Contestatiilor) ca neintemeiat.
    Crede-ti,dnel avocet ca ina ceasta situatie,se poate deschide un process pentru recuperararea prejudiciilor?!
  • +5 (7 voturi)    
    Fisc (Vineri, 3 aprilie 2015, 10:48)

    Jeu [utilizator]

    Eu aveam o datorie de 1700 de ron la taxe si impozite si am fost notificat ca trebuie sa platesc altfel imi pun poprire pe conturi sau salariu. Am inceput sa platesc cate 2-3 milioane lunar 3-4 luni de zile dupa care cand am mai vrut sa platesc pentru ultima luna am avut surpriza sa aflu ca imi pusesera poprire pe salariu fara sa ma anunte, trecusera deja vreo 2 saptamani si nu m-au instiintat. De abia peste 2 luni am primit acasa o instiintare. Le-am reprosat ca desi eu plateam lunar o anumita suma ei s-au grabit sa-mi puna poprire, ei mi-au raspuns ca nu era treaba lor sa verifice ca eu am platit deja in transe vreo 10 milioane. Am facut petitie la ministerul de finante reprosandu-le atitudinea functionarilor, nu am primit inca nici un raspuns, au trecut vreo 3 luni de atunci. Cui sa ma adresez la aceste nedreptati si abuzuri ale statului roman, lui Scaraoschi?
    • +4 (6 voturi)    
      legal (Vineri, 3 aprilie 2015, 17:39)

      Arh. [utilizator] i-a raspuns lui Jeu

      Plangere pentru abuz in serviciu si pentru neglijenta in serviciu la adresa MFIN pentru ca nu au raspuns in 30 de zile conform obligatiilor legale.
    • +1 (1 vot)    
      doar o revolutie (Duminică, 5 aprilie 2015, 17:56)

      rov [utilizator] i-a raspuns lui Jeu

      dar una adevarata, nu ca lovitura de stat din 89...
      sa urmarim si noi cum s-au dezvoltat vechii nomenclaturisti si cum a fost privatizata tara asta.


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă