Dosare Juridice

Cornel Popa, specialist in arbitraje comerciale al Tuca Zbarcea si Asociatii: Pentru Romania, discutia legata de ISDS nu are prea mare relevanta pentru ca noi avem deja acceptate clauze de acest tip

de     Tuca Zbarcea & Asociatii
Vineri, 28 noiembrie 2014, 10:59 Dosare Juridice - Dosare de Fiscalitate

Cornel Popa - Partener al Tuca Zbarcea si Asociatii
Foto: Hotnews
Cornel Popa, avocat partener in cadrul firmei de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii, a discutat despre mecanismul ISDS (investor-state dispute settlement) si despre posibilele implicatii pentru Romania in cazul adoptarii la nivelul Uniunii Europene a acestei clauze in cadrul viitorului Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP). “Faptul ca in TTIP va fi inclusa sau nu va fi inclusa o clauza de tip ISDS pentru Romania, din punct de vedere practic, nu va avea o importanta deosebita, pentru ca noi avem deja acceptate clauze de acest tip. Deci, pentru Romania, discutia legata de ISDS nu are prea mare relevanta”.

Scurt istoric si ce este ISDS

Clauza ISDS este o clauza pe care o regasim in destul de multe acorduri internationale in acest moment. Istoria ei moderna, sa-i spunem asa, incepe prin anii ’60, cand tarile, initial cele din vestul Europei, urmate apoi de SUA si de alte tari, au inceput sa incheie tratate bilaterale de protectie a investitiilor. Acest mecanism procedural presupune ca litigiile care apar intre investitorii straini si statul gazda al investitiei sa fie solutionate de un tribunal neutru.

In discutia publica a aparut o constientizare de data recenta a acestui mecanism de tip ISDS, odata cu negocierile dintre UE si SUA legate de proiectul de Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP). S-au ridicat unele semne de intrebare vizavi de necesitatea acestor mecanisme in relatia dintre zone avansate din punct de vedere juridic, cum sunt UE si SUA. Au existat voci care sustin ca mecanismul nu este necesar, deoarece instantele judecatoresti din Europa si SUA sunt suficient de profesionalizate si de avansate in asa fel incat sa puna la dispozitia investitorilor protectii satisfacatoare in sistemul traditional de judecare a litigiilor.

Existenta unui mecanism de drept international care sa solutioneze dispute de acest gen intre investitori si statele in care ei isi fac investitiile isi poate avea utilitatea.

De ce este atat de controversat acest mecanism?

C.P.: Au existat temeri, de exemplu, cu privire la caracterul democratic al existentei acestor tribunale. S-a spus ca, faptul ca exista tribunale formate totalmente din oameni care vin din mediul privat si care au dreptul sa examineze conduita unui stat in legatura cu investitiile care se fac pe teritoriul lui ar fi de natura sa influenteze in mod negativ procesul si libertatea de legiferare a statului respectiv. Nu trebuie uitat insa ca mecanismele ISDS nu functioneaza singure, in neant. Ele se grefeaza pe anumite dispozitii de drept substantial, de drept material, care ofera unele garantii investitorilor.

Implicatiile pentru Romania in cazul adoptarii mecanismului ISDS de catre UE in cadrul TTIP

Romania a implementat deja aceste mecanisme prin tratatele de protectie a investitiilor pe care le-a inchieat in timp. Primul dintre ele a fost incheiat in anii ’70. El (tratatul n.red.) includea aceste mecanisme ISDS intr-un stadiu mai incipient. Erau anumite conditii destul de restrictive pentru a se putea apela la aceste mecanisme. Acest lucru s-a intamplat intr-o perioada in care Romania, la inceputul anilor ’70, manifesta o oarecare deschidere spre ceea ce insemna investitii straine. Au fost mai multe acte normative emise in acea vreme de catre regimul comunist si care veneau in sprijinul ideii de investiti straine. Dupa anii ’90 lucrurile s-au dezvoltat foarte tare odata cu deschiderea Romaniei catre exterior. S-au incheiat circa 80-90 de tratate de acest tip si cam toate au clauze de tip ISDS incluse.

Problema se pune cu o mai mare acuitate pentru statele din vestul Europei pentru ca, statele care fac parte din ceea ce s-a numit “vechea Europa”, de regula, nu au tratate de protectie a investitilor decat cu state care sunt destinatare traditionale ale investitiilor. Nu au existat tratate de protectie a investitiilor intre SUA, de pilda, si statele din vestul Europei. De aceea, aparitia acestui mecanism a generat atatea semne de intrebare si atat de multe discutii pentru ca oamenii din tarile respective nu sunt obisnuiti sa aiba asa ceva. In ceea ce ne priveste pe noi, putem spune ca le-am luat-o inainte si exista deja o experienta pe aceste clauze.

Romania a avut deja 10 dosare de tip ISDS finalizate. Majoritatea dintre ele au fost finalizate cu succes pentru statul roman. Au fost doua exceptii de dosare pierdute: dosarul Rompetrol, dar care nu a atras plata nici unor sume cu titlu de daune, si dosarul initiat de fratii Micula, finalizat recent printr-o hotarare arbitrala prin care Romania a fost obligata la plata unei sume de circa 250 de milioane de dolari.

Faptul ca in TTIP va fi inclusa sau nu va fi inclusa o clauza de tip ISDS pentru Romania, din punct de vedere practic, nu va avea o importanta deosebita, pentru ca noi avem deja acceptate clauze de acest tip. Deci, pentru Romania, discutia legata de ISDS nu are prea mare relevanta.

Interviul integral realizat in studioul HotNews.ro:



Cornel Popa, avocat partener in cadrul firmei de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii, a discutat online cu cititorii HotNews.ro.. Raspunsurile acestuia le puteti afla aici.


Citeste mai multe despre   






















1258 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    Deci logica este cam asa (Vineri, 28 noiembrie 2014, 20:18)

    agentia_cagebista [utilizator]

    Daca tot esti tarfa unora, de ce sa plangi ca mai vin si altii. Taci si inghite.
    Pentru cei care nu inteleg implicatiile: cand statul roman pierde niste arbitraje plateste contribuabilul (adica noi toti). Bineinteles ca nu o sa vezi cum s'au dus banii la tv, dar o sa ti se spuna ca nu mai sunt bani deci tre sa ne pensionam la 140 de ani, sa platim taxe pe respirat, scaderi bugetare la educatie si sanatate etc.
    • 0 (0 voturi)    
      Tocmai de bani si de onestitate este vorba (Sâmbătă, 29 noiembrie 2014, 1:14)

      bilbofil [utilizator] i-a raspuns lui agentia_cagebista

      Atunci cînd statul însuși este parte în proces, ce încredere poate avea un mare investitor că judecătorul american sau francez nu va așeza interesele strategice ale statului său deasupra angajamentelor contractuale?

      De fapt, problema nu este că judecătorul X sau Y este corupt, șovin sau nebun ci simplul fapt că atît timp cît nu știi cine te va judeca și poți bănui un conflict de interese există un risc împotriva căruia trebuie să te asiguri. Iar aceasta nu face decît să mărească prețul pe care îl are de plătit statul parte în contract, indiferent cît de serioase și de corecte ar fi autoritățile sale administrative și judecătorești.

      Promițînd un minimum de imparțialitate și competență profesională, mecanismul arbitral reduce costurile tranzacției Nu există o știrbire a suveranității decît în măsura în care suveranitate înseamnă dreptul de a nu te ține de cuvînt.
      • +1 (1 vot)    
        Deci sa ne intelegem (Sâmbătă, 29 noiembrie 2014, 8:24)

        agentia_cagebista [utilizator] i-a raspuns lui bilbofil

        In principiu faptul ca vrei sa iti protejezi investitia este un lucru corect, iar intr'o lume perfecta in care toata lumea e onesta arbitrajele ar servii doar pentru solutionarea neintelegerilor.
        Dar in lumea reala exista urmatoarele probleme:
        1. arbitrajul se face cu usile inchise, netransparent, iar publicul nu afla daca a pierdut
        2. membrii comisiei de arbitraj sunt avocati din lumea afacerilor, iar specia asta nu are un renume de onestitate si impartialitate
        3. poti fi dat in judecata daca ORICE lege (de protectie sociala, de protectia mediului etc) afecteaza profitul viitor al companiei respective

        Iar acum exemple din lumea reala:
        Motivul pentru care Germania e impotriva mecanismului:
        Vattenfall vs Germania : http://www.spiegel.de/international/germany/vattenfall-vs-germany-nuclear-phase-out-faces-billion-euro-lawsuit-a-795466.html

        Alte cazuri pe sanatate si protectia mediului:
        Philip Morris vs Uruguay
        Lone Pine vs Canada
        http://corporateeurope.org/international-trade/2014/04/still-not-loving-isds-10-reasons-oppose-investors-super-rights-eu-trade

        Cazuri strict pe finante:
        Elliot Management Corporation vs Argentina
        http://www.forbes.com/sites/afontevecchia/2014/07/01/argentina-vs-billionaire-paul-singers-elliott-management-who-has-the-upper-hand/
        AIG vs US
        http://online.wsj.com/articles/trial-in-40-billion-lawsuit-against-aig-bailout-begins-1412015133

        De astea se stie, intrebarea e cate mai sunt care nu au iesit in presa.
  • +1 (1 vot)    
    contra (Sâmbătă, 29 noiembrie 2014, 16:17)

    gigi_cel_rau [utilizator]

    e normal ca un avocat specializat in astfel de cauze sa sustina introducerea acestor stipulatii in cotracte ca doar in felul acesta isi creaza mai multe sanse de a obtine clienti si bani
    In fapt contractele de acest tip care contin clauze arbirtrale sunt o nenorocire pentru stat pentru motive precum urmatoarele:
    1. tribunalele arbitrale internationale nu au in general reguli clare de solutionare a litigiilor, nu exista "lex loci" sau si daca exista nu este legea romaneasca
    2. institutiile publice romanesti nu au juristi specializati in astfel de litigii, prin urmare in caz de dezacord costurile pentru "acces la instanta" (in speta la tribunalul arbitral) sunt mult mai mari decat ar fi normal
    3. tendinata tribunalelor arbitrale internationale este de a emite hotarari fie de tip solomonic (ambele parti au partial dreptate si fiecare trebuie sa plateasca cate ceva) fie de a fi influentate de lobby, nationalitatea partilor, contextul politic etc, adica orice altceva mai putin situatia de fapt in speta si regula de drept aplicabila
    4. exista o tendinta de a face lobby pentru tot felul de cai alternative de solutionare a conflictelor ce isi au sorgintea in contractele comerciale incheiate de stat sau unitatile administrativ teritoriale, in toate situatiile astfel de clauze nu sunt in nici un caz in favoarea insitutiilor publice si ar trebui interzis expres prin legea achizitiilor publice orice clauza de acest gen


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri