Cornel Popa, avocat partener in cadrul firmei de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii, a discutat despre mecanismul ISDS (investor-state dispute settlement) si despre posibilele implicatii pentru Romania in cazul adoptarii la nivelul Uniunii Europene a acestei clauze in cadrul viitorului Parteneriat Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP). “Faptul ca in TTIP va fi inclusa sau nu va fi inclusa o clauza de tip ISDS pentru Romania, din punct de vedere practic, nu va avea o importanta deosebita, pentru ca noi avem deja acceptate clauze de acest tip. Deci, pentru Romania, discutia legata de ISDS nu are prea mare relevanta”.

Cornel Popa - Partener al Tuca Zbarcea si AsociatiiFoto: Hotnews

Scurt istoric si ce este ISDS

Clauza ISDS este o clauza pe care o regasim in destul de multe acorduri internationale in acest moment. Istoria ei moderna, sa-i spunem asa, incepe prin anii ’60, cand tarile, initial cele din vestul Europei, urmate apoi de SUA si de alte tari, au inceput sa incheie tratate bilaterale de protectie a investitiilor. Acest mecanism procedural presupune ca litigiile care apar intre investitorii straini si statul gazda al investitiei sa fie solutionate de un tribunal neutru.

In discutia publica a aparut o constientizare de data recenta a acestui mecanism de tip ISDS, odata cu negocierile dintre UE si SUA legate de proiectul de Parteneriatul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP). S-au ridicat unele semne de intrebare vizavi de necesitatea acestor mecanisme in relatia dintre zone avansate din punct de vedere juridic, cum sunt UE si SUA. Au existat voci care sustin ca mecanismul nu este necesar, deoarece instantele judecatoresti din Europa si SUA sunt suficient de profesionalizate si de avansate in asa fel incat sa puna la dispozitia investitorilor protectii satisfacatoare in sistemul traditional de judecare a litigiilor.

Existenta unui mecanism de drept international care sa solutioneze dispute de acest gen intre investitori si statele in care ei isi fac investitiile isi poate avea utilitatea.

De ce este atat de controversat acest mecanism?

C.P.: Au existat temeri, de exemplu, cu privire la caracterul democratic al existentei acestor tribunale. S-a spus ca, faptul ca exista tribunale formate totalmente din oameni care vin din mediul privat si care au dreptul sa examineze conduita unui stat in legatura cu investitiile care se fac pe teritoriul lui ar fi de natura sa influenteze in mod negativ procesul si libertatea de legiferare a statului respectiv. Nu trebuie uitat insa ca mecanismele ISDS nu functioneaza singure, in neant. Ele se grefeaza pe anumite dispozitii de drept substantial, de drept material, care ofera unele garantii investitorilor.

Implicatiile pentru Romania in cazul adoptarii mecanismului ISDS de catre UE in cadrul TTIP

Romania a implementat deja aceste mecanisme prin tratatele de protectie a investitiilor pe care le-a inchieat in timp. Primul dintre ele a fost incheiat in anii ’70. El (tratatul n.red.) includea aceste mecanisme ISDS intr-un stadiu mai incipient. Erau anumite conditii destul de restrictive pentru a se putea apela la aceste mecanisme. Acest lucru s-a intamplat intr-o perioada in care Romania, la inceputul anilor ’70, manifesta o oarecare deschidere spre ceea ce insemna investitii straine. Au fost mai multe acte normative emise in acea vreme de catre regimul comunist si care veneau in sprijinul ideii de investiti straine. Dupa anii ’90 lucrurile s-au dezvoltat foarte tare odata cu deschiderea Romaniei catre exterior. S-au incheiat circa 80-90 de tratate de acest tip si cam toate au clauze de tip ISDS incluse.

Problema se pune cu o mai mare acuitate pentru statele din vestul Europei pentru ca, statele care fac parte din ceea ce s-a numit “vechea Europa”, de regula, nu au tratate de protectie a investitilor decat cu state care sunt destinatare traditionale ale investitiilor. Nu au existat tratate de protectie a investitiilor intre SUA, de pilda, si statele din vestul Europei. De aceea, aparitia acestui mecanism a generat atatea semne de intrebare si atat de multe discutii pentru ca oamenii din tarile respective nu sunt obisnuiti sa aiba asa ceva. In ceea ce ne priveste pe noi, putem spune ca le-am luat-o inainte si exista deja o experienta pe aceste clauze.

Romania a avut deja 10 dosare de tip ISDS finalizate. Majoritatea dintre ele au fost finalizate cu succes pentru statul roman. Au fost doua exceptii de dosare pierdute: dosarul Rompetrol, dar care nu a atras plata nici unor sume cu titlu de daune, si dosarul initiat de fratii Micula, finalizat recent printr-o hotarare arbitrala prin care Romania a fost obligata la plata unei sume de circa 250 de milioane de dolari.

Faptul ca in TTIP va fi inclusa sau nu va fi inclusa o clauza de tip ISDS pentru Romania, din punct de vedere practic, nu va avea o importanta deosebita, pentru ca noi avem deja acceptate clauze de acest tip. Deci, pentru Romania, discutia legata de ISDS nu are prea mare relevanta.

Interviul integral realizat in studioul HotNews.ro:

Cornel Popa, avocat partener in cadrul firmei de avocatura Tuca Zbarcea si Asociatii, a discutat online cu cititorii HotNews.ro.. Raspunsurile acestuia le puteti afla aici.