Dupa 10 ani de la publicarea Codului Fiscal, perioada in care o serie de ordonante de urgenta au inghesuit peste 400 de articole individuale in 298 de pozitii, transformand legislatia fiscala intr-o provocare inclusiv pentru profesionistii in domeniu (inspectori si consultanti deopotriva), promisiunile guvernantilor s-au concretizat intr-o initiativa general apreciata, si anume publicarea pe site-ul Ministerului de Finante a unui proiect de rescriere a Codului Fiscal. La aceeasi data a fost supusa opiniei publice si varianta rescrisa a Codului de Procedura Fiscala, ca un raspuns adresat solicitarilor venite din partea mediului de afaceri.
Pe langa o reasezare propriu-zisa, textele supuse dezbaterii publice cuprind numeroase masuri importante, de natura sa creeze un cadrul fiscal propice dezvoltarii agentilor economici in Romania. E drept, nu toate masurile propuse de mediul de afaceri se regasesc in forma actuala a proiectelor legislative mentionate, insa publicarea acestora reprezinta un semnal clar ca vocea contribuabililor incepe sa fie ascultata.
Taxarea la sange a premiilor obtinute din participarile la competitii sportive
Dintre amendamentele propuse este de remarcat un articol nou din cadrul titlului dedicat impozitului pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti, care reglementeaza retinerea impozitului din veniturile obtinute din Romania de persoane rezidente intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri din activitati desfasurate de artisti si sportivi.
Intr-o vara aflata sub zodia sportului, fie ca vorbim de campionatul mondial de fotbal, turneele de tenis de mare slem sau tururile de ciclism organizate in Europa, un aspect tot mai des amintit este cel al impozitului datorat pentru premiile acordate sportivilor. Mai mult, in cazul performantelor inregistrate de sportivii romani se vorbeste de "jaful" la care acestia sunt supusi in tarile organizatoare, care retin procente semnificative din valoarea premiilor incasate.
Analizand mai departe de titlurile de presa, ne putem da lesne seama ca nu este vorba despre nici un "jaf", mecanismul de impozitare fiind reglementat de legislatia tarii organizatoare sau prin tratatele de evitare a dublei impuneri semnate de tara gazda cu patria de origine a sportivilor participanti.
Probabil cu gandul la organizarea unor astfel de evenimente in viitor, Romania se aliniaza acestui model, fiind propuse spre implementare prevederi ce definesc clar obligatia calcularii, retinerii si platii la bugetul de stat a impozitului aferent premiilor obtinute in Romania de sportivi si artisti.
Concret, astfel de venituri obtinute de persoane rezidente intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri se impoziteaza cu o cota 16% aplicata asupra veniturilor brute, obligatia de retinere, de plata si de ordin declarativ revenind organizatorului evenimentului artistic/sportiv. In cazul in care acesta nu este la randu-i rezident roman, obligatiile mentionate revin artistului de spectacol sau sportivului, direct sau prin imputernicit.
Proiectul de lege nu omite cazul persoanelor juridice care obtin venituri din activitati desfasurate in Romania de artisti sau sportivi, acestea avand posibilitatea sa opteze pentru declararea si plata impozitului pe profit in Romania aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite de titlul dedicat impozitului pe profit. De o prevedere similara beneficiaza si persoanele fizice nerezidente care realizeaza venituri din activitatile artistice si sportive, inclusiv veniturile legate direct sau indirect de aceste activitati, indiferent daca acestea sunt platite direct artistului/sportivului sau unei parti care actioneaza in numele acestuia. Conform prevederilor noului articol, beneficiarii de venit pot opta pentru stabilirea impozitului potrivit legislatiei romanesti in materie de impozit pe venit. Daca aceasta optiune este exercitata, atat persoanele fizice, cat si cele juridice sunt scutite de la plata impozitului pe veniturile nerezidentilor.
Suplimentar, se stabileste obligatia organizatorului de evenimente artistice sau sportive de a informa autoritatea fiscala pe raza caruia se desfasoara evenimentul cu privire la organizarea acestuia, cu cel putin 3 luni inainte de data programata. In formularul de notificare, organizatorul mentioneaza daca artistii/sportivii participanti opteaza pentru impozitarea veniturilor conform altor titluri ale Codului Fiscal (de exemplu, impozit pe profit in cazul persoanelor juridice si impozit pe venit in cazul persoanelor fizice).
Contestarea in instanta a deciziei de impunere aferenta unui raport de inspectie fiscala
In paralel, pe langa masurile orientate catre acomodarea noilor prevederi ale Codului Fiscal, proiectul Codului de Procedura Fiscala adreseaza si probleme mai vechi, semnalate adesea de contribuabilii aflati in impas procedural. Una dintre aceste masuri acorda contribuabililor posibilitatea promovarii unei cai de atac in situatia nesolutionarii contestatiei privind decizia de impunere aferenta unui raport de inspectie fiscala in termen de 6 luni de la data depunerii acesteia in atentia autoritatilor fiscale competente. In acest caz, contestatorul se poate adresa instantei de contencios administrativ competenta pentru anularea actului. De mentionat este ca cererea adresata instantei nu are ca efect incetarea procedurii de solutionare a contestatiei.
Pana la adoptarea acestei masuri, contribuabilii care contestau decizia de impunere aferenta unui raport de inspectie fiscala erau conditionati in practica de primirea unui raspuns la contestatie pentru a se putea adresa instantei. Cum practica ne arata ca termenul de 45 de zile pentru primirea unui astfel de raspuns este de regula depasit, prin aceasta masura propusa pare ca se accepta implicit o derogare de la termenul prevazut pentru solutionarea contestatiilor si totodata se acorda o extindere de termen pentru autoritati, fara sa fie ingradita pe termen nedefinit libertatea contribuabilului de a contesta in instanta actele administrativ fiscale care il vizeaza.
Desi nu putem contesta beneficiul introducerii unei astfel de masuri, pe de alta parte nu este exclus ca tocmai o astfel de masura sa conduca la accentuarea lipsei de reactie din partea autoritatilor fiscale.
In concluzie, aceste doua masuri prezentate se inscriu in registrul modificarilor propuse, in sensul in care pe langa reasezarea prevederilor existente se urmareste o indreptare a scaparilor legislative asumate in timp si nicidecum o revolutionare a legislatiei fiscale in Romania.
0
1
