Dosare Juridice

Varianta autohtona a scutirii impozitului reinvestit

de Alin Chitu     Tuca Zbarcea & Asociatii Tax
Miercuri, 30 aprilie 2014, 17:41 Dosare Juridice - Dosare de Fiscalitate

Alin Chitu
Foto: Tuca Zbarcea & Asociatii Tax
Profitand de vacanta de 1 mai (oficializata in anul 1889 drept ziua internationala a muncii in cadrul unui congres al Internationalei Socialiste in cinstea protestelor sindicale din SUA, dar care, in mod ironic, nu este sarbatorita oficial in SUA), capitalistii ce detin intreprinderi autohtone ar putea fi tentati sa isi reanalizeze planurile de investitii.

Dupa facilitatile privind holdingurile de la inceputul anului, OUG nr. 19/2014 introduce un nou articol care prevede scutirea de impozit a profitului reinvestit. Astfel, un punct din proiectul de guvernare al defunctului (sau nu) USL este bifat (din punct de vedere politic) chiar in prima zi de campanie electorala.

Pe scurt, recenta modificare a Codului Fiscal prevede faptul ca intreprinderile pot beneficia de scutirea de la impozitare a unor sume egale cu sumele investite exclusiv in utilaje noi (din clasa Echipamente tehnologice masini, utilaje si instalatii de lucru), dar nu mai mult de suma profitului aferent perioadei in care acestea sunt produse/achizitionate si puse in functiune. 

La o evaluare succinta, efectele benefice sunt evidente

Pe de o parte, investitiile care se califica pentru aceasta facilitate genereaza o diminuare a bazei de aplicare a impozitului pe profit in anul in care sunt achizitionate, fara a afecta capacitatea societatii de a distribui profiturile contabile catre actionari. Mai mult, pe durata lor de viata, vor genera cheltuieli cu amortizarea care, al randul lor, vor contribui la diminuarea suplimentara a profiturilor impozabile aferente acelor perioade.

Din perspectiva industriilor care pot beneficia de aceasta facilitate, industria titeiului si a gazelor sunt stimulate in mod direct sa investeasca in utilaje aferente. La nivel macro, Romania trebuie sa opreasca tendinta de descrestere a productiei, prin urmare asemenea investitii sunt binevenite. De asemenea, proiectele investitionale in sisteme de irigare, tractoare si instalatii aferente, absolut necesare agriculturii romanesti, ar putea beneficia de aceasta facilitate (mai ales daca recoltele viitoare se vor ridica la nivelurile din 2013).

Fata de proiectul initial este bine ca a fost inclus si anul 2016 in perioada de aplicare a facilitatii

La aceeasi evaluare succinta, anumite aspecte ar fi putut fi imbunatatite

Programul electoral vorbea de o facilitate privind profitul reinvestit si nu o facilitate privind profitul reinvestit in utilaje din clasa 2.1 (Echipamente tehnologice) ¬ adica o restrangere a ariei de investitii ce pot beneficia de aceasta facilitate.
In agricultura, degeaba se investeste in cresterea productivitatii (irigatii si tractoare) daca nu se stimuleaza si investitiile in capacitati de stocare (silozuri); in industria materialelor de constructii, degeaba stimulam investitii in utilaje daca piata este in cadere libera (constructiile neputand beneficia de aceasta facilitate).

Ar merita mentionata si modalitatea relativ greoaie de inregistrare contabila (pe seama unei rezerve potential impozabile in cazul unor proceduri de reorganizare sau faliment).

Potrivit datelor din nota de fundamentare (existenta pe site-ul Ministerului de Finante), impactul bugetar este estimat exclusiv pentru anul 2014. E imposibil de inteles de ce 2015 si 2016 nu sunt afectati in sensul diminuarii veniturilor bugetare din impozitul pe profit. Un motiv ar fi daca cei aproximativ 860 milioane de lei (estimati ca baza impozabila a celor 137,5 milioane de lei impozit pe profit alocati facilitatii) ar crea un efect de multiplicare in economie care sa acopere pierderile din anii urmatori, insa oricine a studiat finante la ASE (nu zic in cadrul altor institutii de renume international) stie ca acest lucru nu este posibil. As vrea sa cred ca impactul zero din anii 2015 si 2016 nu ar avea drept cauza o eventuala eliminare ulterioara a acestei facilitati.

Ca o concluzie, masura este una binevenita, insa impactul economic este unul absolut nesemnificativ pentru economia Romaniei. Aproximativ 200 milioane de EUR investiti nu vor face mediul economic mai performant (spre comparatie, din privatizarea Electrica se estimeaza ca vor fi atrasi in economie de patru ori mai multi bani). Cred ca actualii guvernanti trebuie sa ia masuri inteligente si indraznete pentru a rezolva adevaratele probleme cum ar fi diminuarea birocratiei, diminuarea impozitarii muncii mai ales pe palierele inferioare de venituri, stimularea consumului prin scaderea TVA, negocierea transparenta si eficienta economic, atat din perspectiva statului, cat si a investitorilor, a redeventelor pe resurse naturale, sustinerea bursei ca modalitate de finantare si transparenta corporativa etc.

Autor: Alin Chitu, Tax Partner, Tuca Zbarcea & Asociatii Tax
alin.chitu[at]tuca.ro























2193 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică