In principiu, majorarea plafonului de scutire aplicabil intreprinderilor mici la 220.000 RON ar trebui sa aduca efecte benefice companiilor aflate sub incidenta acestui regim (a caror cifra de afaceri anuala este sub plafon), consumatorilor finali, precum si aparatului administratiei fiscale gestionat de ANAF.
Astfel, prin modificarea acestui plafon, un numar sensibil mai mare de companii va beneficia de regimul derogatoriu de scutire de TVA. Acest lucru inseamna, in primul rand, exceptarea de la obligatiile declarative cu privire la TVA, efort administrativ considerabil pentru micii intreprinzatori (daca luam in considerare multitudinea declaratiilor in scop de TVA, cum ar fi decontul de TVA, declaratia pentru operatiuni intracomunitare - 390, declaratia pentru operatiuni interne - 394, declaratiile speciale, etc). In acelasi registru, statutul de neplatitor de TVA aduce cu sine si o claritate suplimentara din punct de vedere fiscal pentru intreprinzatori; acestia nu mai trebuie sa aloce resurse pentru gestionarea corecta a complicatei legislatii de TVA cu privire la documentele justificative pentru deducere la achizitii, aplicarea regulilor referitoare la jurisdictia de taxare, documentatia suport pentru aplicarea scutirilor de TVA aferente tranzactiilor complexe, s.a.m.d.
In plus, faptul ca pretul facturat de intreprinderile mici (situate sub plafonul de scutire) catre consumatorii finali nu include TVA, reprezinta in mod clar un avantaj competitiv, chiar in conditiile in care aceste companii nu vor beneficia de dreptul de deducere pentru TVA aferenta achizitiilor de materie prima, stocurilor si costurilor fixe. Principial, acest avantaj se poate traduce fie prin practicarea unor preturi finale mai mici decat competitorii - platitori de TVA, fie prin marje comerciale mai mari la vanzarea unor produse similare. In primul caz, de castigat vor avea si consumatorii finali, prin achizitia unor produse mai ieftine, nepurtatoare de TVA. Totusi, cred ca accesul mai larg la regimul de scutire TVA pentru companiile aflate sub plafonul de 220.000 lei anual nu va avea amploarea necesara pentru a conduce la scaderea vizibila a preturilor (prin jocul liber al cererii si ofertei) in industriile unde categoria IMM este bine reprezentata (cum ar fi productia si serviciile agricole, anumite sectoare productive si de servicii). De aceea, mai degraba, scutirea de TVA va reprezenta doar un mic ajutor in cresterea profitabilitatii pentru intreprinderile mici si asigurarea sustenabilitatii acestora in lupta cu companiile mai mari, potentiale beneficiare ale unor economii de scala si acces la resurse mai mari.
Masura majorarii plafonului anual arata si intentia clara a ANAF de a incuraja aplicarea acestui regim de scutire - optional pentru contribuabili. Astfel, de mentionat ca intreprinderile mici situate sub plafonul de scutire in anul precedent si care aleg sa se de-registreze ca platitori de TVA in cursul anului 2012 beneficiaza de o facilitate fiscala considerabila, in sensul ca nu vor trebui sa suporte costurile aferente aplicarii ajustarilor de TVA pentru bunurile de capital achizitionate inainte de 30 septembrie 2011. Efectul scontat de ANAF este micsorarea numarului de platitori de TVA si decongestionarea aparatului de administrare fiscala, aparat de multe ori depasit si cu resurse insuficiente. Ramane de vazut daca acest lucru va avea efecte vizibile pentru contribuabili in general, daca ne referim la rapiditatea cu care vor fi solutionate rambursarile de TVA sau alte solicitari diverse ale contribuabililor.
Autor:
Alexandru Cristea, Tax Partner, Tuca Zbarcea & Asociatii Tax
