Reporter: Romania a coborat cateva locuri, fata de anul trecut, in Indexul European de Sanatate, ocupand penultimul loc din 33 de tari europene. De asemenea, un raport al Programului Natiunilor Unite arata ca starea de sanatate a romanilor este problematica, inregistrand cea mai slaba pozitie din Europa. Cum explicati acest lucru?
Dan Peretianu: Starea de sanatate depinde in mare masura de factorii de mediu: de aer, apa, mancare, salubritate si de locul de munca. Daca aerul este curat, daca apa este curata, oamenii sunt mai sanatosi, lucru care depinde mai putin de cate spitale si doctori sunt in tara. Privind din acest punct de vedere, Comisia Europeana nici nu a cerut Romaniei sa modifice ceva in sistemul de sanatate, ci sa modifice capitole care tin de servicii, bunuri si de mediu. Cu alte cuvinte nu conteaza starea de sanatate in sensul de sistem de sanatate. Ce este interesant? Am fost la un congres in urma cu un an unde am prezentat de ce sistemul nostru de sanatate functioneaza atat de prost desi in ultimii 10 ani valoarea investitiilor in sistemul de sanatate a crescut de peste 10 ori, in termeni reali.
Atunci discutia a fost: De ce se intampla acest lucru? Raspunsul pe care l-am dat a fost: Din cauza coruptiei!. Coruptia la nivel inalt, coruptia politica este cea care face ca in asa fel incat investitiile in sistemul de sanatate sa nu se regaseasca in calitatea vietii. Au venit cei de acolo si mi-au spus: Bine, domnule, dar cum dovedesti ca e coruptia cea care determina ca starea de sanatate sa fie proasta? Le-am spus ca hepatita este foarte mare si am dat valorile, mortalitatea infantila este foarte mare si am dat valorile, sifilisul si asa mai departe. Cum poti sa afirmi acest lucru. Si atunci le-am spus: Bine, domnule, fac eu o cercetare. Si am facut eu o mica cercetare pe care am trimis-o la congresul Health Policy care va fi la Ierusalim peste doua sapatamani si care a fost admisa ca lucrare de prezentare acolo in care am spus ca, intr-adevar, starea de sanatate depinde de coruptia care este in tara respectiva. Si cum am facut? Am luat doi indici: mortalitatea infantila care este un indice pe termen scurt despre cum actioneaza sistemul de sanatate si speranta de viata care este pe termen lung si care arata, mai degraba, calitatea aerului, apei si hranei. Am luat acesti doi indici in toate tarile clasificate la OMS, dupa care am luat un indice Transparency International unde exista clasificarea coruptiei din fiecare tara. Se pun acesti indici fata in fata si se face o corelatie "R" si valorile sunt de la plus 1 la minus 1. In medicina se folosesc foarte mult termenii de corelatie.
Ei bine, cu cat coeficientul de coruptie este mai mare, cu atat valoarea starii de sanatate este mai mica. In sensul ca exista o proportionalitate intre coeficientul de coruptie si mortalitatea infantila. In tarile din Africa considerate ca fiind foarte corupte au mortalitate infantila foarte mare. Tarile nordice care sunt considerate mai putin corupte au longevitate foarte mare. Ies niste corelatii formidabile: indicele de mortalitate infantila cu indicele de coruptie, indicele de speranta de viata cu indicele de coruptie. Cu alte cuvinte, putem spune ca starea de sanatate depinde de coruptie. Am facut mai mult decat atat. Am intrat in Freedom House care cuantifica starea de democratie si am facut acelasi lucru. Am luat indicii de democratie si am facut un test de corelatie lineara cu indicii mortalitatii infantila si a sperantei de viata. Si ce a rezultat? Un lucru foarte interesant si anume ca starea de sanatate depinde si de gradul de democratie. Cu cat tara e mai democratica, cu atat starea de sanatate este mai buna.
Starea de sanatate mai depinde si de infrastructura. De exemplu, neavand autostrazi, neavand elicoptere, un accidentat nu ajunge repede la spital si moare. Aceasta este o chestie de infrastructura si care genereaza stare de sanatate.
Reporter: Se poate face o comparatie intre starea de sanatate din mediul urban cu cea din mediul rural?
Dan Peretianu: Oamenii sunt mai sanatosi daca traiesc in orase mai curate. Daca ne uitam la starea de sanatate a locuitorilor din urbanul de tip Zabrauti vom constata ca oamenii sunt mult mai bolnavi. Nu este o problematica de urban-rural, ci este o problematica de cum arata ruralul respectiv si de cum arata urbanul respectiv.
Nu cumva este mai bine sa descentralizam in acest mod finantarea in sistemul de sanatate?
Reporter: Se tot vorbeste ca nu sunt bani pentru sanatate, in ce masura credeti ca s-a inrautatit situatia in ultimii ani?
Dan Peretianu: In momentul in care vorbim ca nu sunt bani trebuie sa ne referim la asteptari, pentru asa cum am mai spus, banii sunt de 10 ori mai multi. Si asteptarile noastre sunt de 10 ori mai mari, dar realizarile nu sunt in masura acestor asteptari. Sau poate se intampla un alt fenomen pe care noi l-am observat prin anii 2003-2004 si anume ca nu toti banii despre care se spune ca intra in sistemul de sanatate chiar intra. Si aici ajungem la problematica ce facem cu banii din sanatate care se obtin mai ales pe linia caselor de asigurari. Nu este oare mai bine sa facem ca acest buget sa ramana cantonat numai in trezoreria caselor de asigurari. Nu cumva este mai bine sa descentralizam in acest mod finantarea in sistemul de sanatate? Noi suntem pe aceasta pozitie, numai ca au venit unii care au spus ca in momentul in care faci asa ceva casele de asigurari nu se vor mai putea sustine singure. Este adevarat si lucrul acesta. Am facut o socoteala cam cati asigurati ar trebui sa aiba o casa de asigurari ca sa se poata sustine si am vazut ca ar trebui sa aiba cam doua milioane. Daca un judet are intre 300.000 si 600.000 asta inseamna ca nu se poate sustine de unul singur. Dar daca impartim Romania la opt regiuni de dezvoltare si vom avea numai opt case de asigurari in loc de 40 reducem si birocratia si facem in asa fel ca o casa de asigurari sa poata sa acopere doua milioane de oameni. Iata un model de concentrare. Dar nimeni nu vrea sa ia in considerare.
Reporter: Spre deosebire de Romania, in alte tari cum functioneaza politicile de impozitare, ce taxe ajung in sistemul de sanatate?
Dan Peretianu: Apropo de taxare si de ceea ce se numeste coplata. Termenul de coplata a aparut in Occident, in Suedia, dar si in Franta si Germania ca element de reducere psihologica a adresabilitatii catre serviciile de sanatate. Pentru a reduce supra-serviciile de sanatate. De exemplu, un cetatean care nu este foarte bolnav va da unui doctor in Germania 10 euro cand consultatia costa 300 de euro. Pentru o consultatie, doctorul primeste 300 de euro, dar pacientul mai da 10 euro. Sau in Scotia, o reteta de exemplu costa 500 de lire. Ei bine, cetateanul ca sa ia o reteta in Scotia trebuie sa plateasca 5 lire la farmacie. Asta se numeste coplata care este intre 1 si 2%. Cateodata mai creste pana la 5% din valoarea a ceea ce inseamna actul medical in sine. Ce observam la noi ca s-a intamplat cu problematica de coplata? Observam ca s-a propus ca romanul, per total 20 de milioane sa zicem, sa plateasca 600 de lei. Dac faci socoteala, 20 de milioane ori 600 de lei inseamna 30% din bugetul de sanatate. Pai 30% nu mai reprezinta coplata, 30% reprezinta finantare. Daca vrei coplata de 1% ar insemna ca pentru o consultatie de 10 lei, pacientul sa plateasca 10 bani. Dar tu il pui sa plateasca 30% ceea ce este anormal. Dar de unde provin acesti 30%? Noi stim ca in Europa, finantarea in sistemul de sanatate este 7% plus 7%. Adica 7% plateste pacientul, 7% plateste angajatorul si ies 14% per total. La noi ce am observat? Dupa ce s-a stabilit 14%, de-a lungul anilor au venit unii si au scazut pentru ca acum sa ajunga sa fie numai 10,4%, adica 5,2% cu 5,2%. Pai daca facem socoteala intre 10,4% si 14% constatam o scadere cu 30%, cu alte cuvinte se incearca a se acoperi acesti 14%. Dar de ce nu spune Parlamentul care a votat legea: Noi de fapt avem nevoie de 7% plus 7%. Dar bineinteles ca nu le convine sa spuna ca trebuie sa creasca impozitarea unor liberali sau sociali-democrati. Peste tot in lume aceastea sunt procentele care se retin pentru sanatate. Este adevarat insa ca acolo poate ca cetateanul de rand nu simte acest 7%. Adica nivelul lui de salarizare fata de preturile care sunt acolo ii permite sa traiasca foarte bine. La noi nu se intampla acelasi lucru. Sau poate ca angajatorii de acolo nu se simt ofensati in momentul in care li se ia 7% fata de 5% cat este la noi. Si atunci ce fac. Hai sa le luam la oameni 600 de lei pe an. Eu nu cred ca e corect. Mai degraba as deconcentra sistemul, as baga banii direct in casele de asigurari si as reduce numarul acestora la 8, maxim 10 cu Bucuresti.
Acum se fac 7,5 milioane de internari pe an, fata de 2,5 miloane in 2000
Reporter: Faceti o scurta comparatie intre serviciile medicale din Romania si cele din alte state ale UE.
Dan Peretianu: De bine de rau, am inceput sa avem si noi cam tot ce ne trebuie. Despre sistemul informatic nu discutam pentru ca este deficitar la noi. Cel putin modul in care a fost facut. Despre timpul de asteptare este o discutie. In Romania, timpul de asteptare este chiar mai mic decat in alte parti. Ca sa te operezi de o boala cronica in Romania stai mult mai putin decat alte tari. Ca sunt oameni care stau la cozi la doctor asta deriva si din managementul local si din cultura noastra si poate si din faptul ca in continuare nu avem un numar suficient de medici in ambulatoriu sau ca doctorii din ambulatoriu nu sunt suficient de bine platiti ca sa nu se mai interneze pacientii in spitale.
Dummneavoastra stiti ca in Romania exista 7,5 milioane de internari pe an? Stiti ce inseamna treaba asta? In 2000 cand a intrat acest sistem de asigurari erau 2,5 milioane de internari. Cine le-a generat? Pai sistemul. Nu este vorba de sanatate fiindca este cam aceeasi. Sistemul de plata a spitalelor a generat 7,5 milioane de internari. In Marea Britanie sunt 8 milioane de internari la 70 de milioane de locuitori. De ce sunt aceste internari? Pentru ca nu se rezolva problemele in ambulatoriu.
Trebuie sa reorganizam spitalele in sensul ca pe unde sunt doctori in spitale. In Bucuresti sunt 13.000 doctori, in timp ce in toata Romania sunt 45.000. Bucuresti are 20% din numarul de doctori din tara, cand numarul locuitorilor este de 10%. Acesti doctori ar trebui sa se regaseasca in Botosani, Vaslui, Tulcea, Covasna, Harghita. Si atunci ce trebuie facut? Trebuie ca tu stat sa creezi acele mijloace de stimulare ca oamenii sa se duca acolo, ca de exemplu sa obligi primariile sa-i plateasca pe doctori.
Reporter: Comparativ cu alte tari, cat de multe cazuri de malpraxis sunt in Romania?
Dan Peretianu: Cazurile de malpraxis de la noi sunt putine. In alte tari sunt mult mai multe cazuri de malpraxis raportat la numarul de servicii care se fac. La noi sunt inca putine. Probabil tot asa din cauza culturii. Oamenii de acolo sunt mult mai stricti cu modul in care se percepe actul medical. Problematica care se pune este ca publicul inca nu stie cum se judeca acolo anumite cazuri. Va dau un exemplu. Am avut un prieten in Franta care a taiat un deget unui pacient. A fost condamnat la o luna de suspendare. In Romania s-ar fi spus ca o luna este putin. Dupa o luna, omul s-a reintors la serviciu. Nu discut despre problema responsabilitatii civile, aici fiind o alta problema. In sistemul medical exista patru tipuri de responsabilitati: responsabilitatea penala care este individuala si care este administrata de procuratura, responsabilitate disciplinara care este individuala si care este administrata de Colegiul Medicilor, responsabilitatea administrativa care individuala si care este administrata de catre angajator si responsabilitatea civila care nu este individuala si apartine angajatorului si care este administrata de judecatorie.
oare asta n-a aflat ca nici un medic bun nu se uita la tine fara o "atentie".
sau ca, pentru a te opera, pretind bani ?
Trist dar ramane adevarat: fiecare natie are soarta pe care si-a pregatit-o.
CANCERUL. unei societati se numeste CORUPTIE