Solutiile Ministerului Sanatatii
In acest context, Ministerul Sanatatii propune o serie de solutii pentru reformarea sistemului de sanatate. Potrivit planului strategic al Ministerului, pentru perioada 2008-2010, principalele directii ale reformei sistemului sunt urmatoarele:
- cresterea accesibilitatii la serviciile medicale
- acoperirea inegalitatilor regionale in ceea ce priveste acoperirea populatiei cu personal medical
- dezvoltarea capacitatii de reactie rapida la amenintarile la adresa sanatatii
- reducerea impactului asupra sanatatii publice a bolilor transmisibile cu impact major (HIV, Tuberculoza, infectii cu transmitere sexuala, infectii nosocomiale), precum si al bolilor cronice
- focalizarea actiunilor preventive si de asigurare de servicii de baza catre populatiile aflate la risc crescut
- promovarea sanatatii prin interventii asupra determinantilor starii de sanatate
- deplasarea accentului catre serviciile preventive de sanatate si cresterea nivelului de educatie pentru sanatate a populatiei in vederea adoptarii comportamentelor sanatoase
- dezvoltarea, modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale si dotarea acestora cu aparatura/echipamente medicale si mijloace de transport specifice
- construirea a 28 spitale noi (8 spitale regionale de urgenta si 20 judetene de urgenta)
- reabilitarea a 15 spitale judetene de urgenta
- dotarea cu aparatura/echipamente medicale
- atragerea personalului medical in zonele izolate, defavorizate economic, precum si in specialitati deficitare
- asigurarea stocurilor corespunzatoare de medicamente in unitatile farmaceutice
- preturi accesibile prin elaborarea unor norme corespunzatoare de preturi pentru medicamente de uz uman
- verificarea modului de aplicare a legislatiei farmaceutice, respectiv aplicarea prevederilor reglementarilor emise de Ministerul Sanatatii Publice
- infiintarea de farmacii sau puncte de lucru ale farmaciilor autorizate de Ministerul Sanatatii Publice, in zonele defavorizate
- repartizarea de fonduri corespunzatoare de catre casele de asigurari de sanatate in vederea decontarii medicamentelor eliberate
- acordarea sprijinului necesar privind intrarea in tara, depozitarea si distributia a medicatiei de substitutie prin unitati autorizate de Ministerul Sanatatii Publice in centrele de tratament existente in subordinea ministerului, precum si in centrele infiintate de catre Agentia Nationala Antidrog
- realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre UE
- reorganizarea institutionala a Ministerului Sanatatii Publice, a structurilor din subordinea sau coordonarea sa, precum si a furnizorilor de servicii de sanatate
- descentralizarea sistemului sanitar
La inceputul mandatului sau, fostul ministru social-democrat al Sanatatii, Ion Bazac, anunta ca reforma sanatatii va avea ca obiective, in primul rand, descentralizarea, concurenta si eficienta. Principalele masuri:
- stabilirea preturilor la medicamente la un curs unic, anual stabilit in lei, corelat cu volumele achizitionate de la furnizori
- incurajarea prescriptiei generice
- compensarea medicamentelor pentru pensionari cu pensii mai mici de 600 RON
- cresterea stimulentelor pentru personalul medical din mediul rural, in zonele neacoperite de asistenta medicala
- la nivel comunitar, crearea de centre de ingrijire, inclusiv pentru afectiuni minore, cu personal permanent format din cadre medii
- trecerea spitalelor in subordonarea autoritatilor locale
- punerea in functiune a sistemului informatic implementat in randul medicilor de familie, inclusiv pentru publicarea lunara a prescriptiilor pe site-urile caselor judetene de asigurari de sanatate
Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Dorin Gabor, reprezentant al medicilor de familie, a declarat ca printre problemele cele mai importante ale sanatatii se numara: finantarea, proprietatea si respectul acordat profesionistilor.
Printre solutiile formulate se afla urmatoarele:
- finalizarea privatizarii din sanatate, care s-a oprit tocmai la spital
- proprietatea spitalelor trebuie sa nu mai stea in mainile statului
- stimularea medicilor sa profeseze in zone rurale: prin prime de instalare, scutire de impozite si locuinte de serviciu
- simplificarea sistemului birocratic
- costurile birocratiei sa fie suportate de cel care gestioneaza fondurile sistemului, adica de CNAS, si nu de catre furnizorii de servicii medicale
- introducerea cardurilor de asigurat, prin implementarea unui sistem informatic eficient si functional
- cresterea incasarilor la fond, in mod special prin extinderea paletei de contributori, in mod special prin eliminarea unor categorii numite co-asigurati
- corelarea cresterii finantarii sanatatii cu majorarea nivelului veniturilor personalului medico-sanitar
- repozitionarea sociala a breslei medicale, in raport cu importanta sociala a muncii prestate
- autoritatile sa isi asume raspunderea stabilirii unui pachet bazal de servicii medicale pe care le poate oferi tuturor asiguratilor, in orice moment, iar restul ar trebui sa fie acoperit prin coplata sau asigurari private
- anularea categoriilor de asigurati neplatitori, care in acest moment sunt de trei ori mai multi decat cei care contribuie la sistem; pentru acestia cineva ar trebui sa plateasca (de exemplu, pentru cei cu ajutor social ar trebui sa plateasca primariile care le acorda ajutorul, pentru someri - agentia de somaj etc). Astfel s-ar ajunge la echitate in sistem
Potrivit datelor oficiale, ponderea cheltuielilor publice pentru sanatate in PIB a variat, in perioada 2004-2006, intre 3,6-3,7%, pentru ca in anul 2007 acest procent sa fie majorat la 3,9%. In Programul de guvernare era prevazut ca, pana in 2008, procentul alocat sanatatii din PIB sa fie de 6%. Insa realitatea arata astfel: sanatatea a primit 4,5% in 2008 si 3,2% in 2009.
Cu alte cuvinte, cheltuielile publice cu sanatatea (4,5% din PIB in 2008) reprezinta jumatate din cat se cheltuieste in UE-15 (7,3% din PIB). Iar Romania a rezervat anul acesta cel mai mic buget sanatatii, din ultimii 9 ani: 3,2%, ceea ce inseamna cu aproximativ 30% mai putin fata de anul trecut.
Potrivit companiei de cercetare Cegedim, Romania se afla pe ultimul loc in Uniunea Europeana in ceea ce priveste cheltuielile totale (publice si private) in 2008 - cu 473 de dolari per capita, si pe unul dintre ultimele locuri din Europa, depasind doar Ucraina si Belarus.
In acest context, a fost lansata o initiativa cetateneasca care cere alocarea a 6% din PIB pentru sanatate. Este vorba despre un proiect de lege, promovat prin initiativa cetateneasca (200.000 semnaturi), si care propune aproape dublarea sumei alocate anul acesta sanatatii.
siska [anonim]
Cred ca ar trebui sa se inceapa in primul rind cu redimensionarea raportului dintre nr. de pacienti si personalul necesar+nr de paturi.Sint spitale care au pacienti peste capacitate, personal lipsa datorita posturilor blocate si spitale care nu au pacienti. Alta problema este faptul ca nu exista delimitare intre spitalele care se ocupa de urgente si cele pt bolnavi cronici din pct de vedere al dotarii (sint foarte diferite din punct de vedere al necesarului de aparatura diagnostica, personal calificat, etc.). Si foarte important ar mai fi dotarea spitalelor cu materiale de unica folosinta, incepind cu huse de protectie pentru salteaua si perna pacientului si terminind cu echipamentul chirurgilor si salilor de operatie ( ati fost curiosi vreodata sa trageti cearceaful de pe un pat de spital?). Iar dpdv al finantarii intr-adevar este urgent necesara separarea de oricare tip de buget a bugetului sanatatii, acesta sa fie documentat in mod real (la ora actuala nu se stie nici pe departe cit costa in mod real o zi de spitalizare cu tot ce cuprinde: curatenie, tratament, materiale de consum, operatie, manopera medicului si asistentzei medicale, etc.) iar returnarea banilor catre spitale/pacienti sa fie cit mai simpla si rapida. Si asta valabil pe tot teritoriul tarii, nu doar in Bucuresti ! Dupa care trebuie redimensionat si pus la punct modul de contributie si restituire a banilor din acest buget (stat, privat sau mixt) in mod real si nu in functie de nu stiu cite aprobari de la N ministere. Cit despre stat, sa preia si sa finanteze doar programele de preventie si asistenta sociala in teritoriu + intretinerea structurilor spitalicesti de stat, prin asta intelegind reparatiile cladirilor si a instalatiilor aferente, adica doar ce tine de buna si sigura functionare a lor si a aparaturii.si nu in ultimul rind, punerea la pct a legislatiei privind drepturile si obligatiile atit ale pacientului cit si ale personalului medical urmate de o reala informare privitor la acestea.