Castigatorul Premiului Nobel pentru Medicina

Sâmbătă, 13 decembrie 2008, 9:38 DoctorH - DoctorH Actualitate

Profesorul Harald zur Hausen a primit Premiul Nobel pentru Medicina in acest an pentru “contributia avuta in demonstrarea rolului HPV in geneza cancerului de col uterin”. In spatele argumentatiei Comitetului Nobel, se deschide un camp al cercetarii fundamentale pe cat de amplu, pe atat de promitator: etiologia virala a unor cancere umane. Este domeniul predilect de interes al profesorului zur Hausen, caruia i-a consacrat practic intrega cariera. Una exceptionala, ale carei repere le-am identificat impreuna cu profesorul german, intr-un interviu exclusiv acordat pentru revista medicala Hipocrate.

Marius Geanta: Probabil ati fost intrebat de multe ori in aceste zile: cum ati aflat vestea cea mare?
prof.Harald zur Hausen: Imi amintesc ca era in jurul orei 10.30, poate 11 fara un sfert, in ziua de 6 octombrie. O zi de luni care pentru mine parea ca oricare alta. Eram aici, in biroul meu de la Institut. Dupa cum probabil stiti, sunt profesor emerit, dar mi-am pastrat biroul de la DKFZ si pozitia de redactor-sef al revistei International Journal of Cancer. Am primit un telefon prin care am fost anuntat ca voi primi premiul Nobel pentru Medicina in acest an. Va dati seama ca am simtit o bucurie imensa, care ma urmareste de la acel moment incontinuu.

Marius Geanta: A fost o surpriza sau va asteptati?
prof.Harald zur Hausen: Categoric acest moment constituie o mare surpriza pentru mine, chiar daca, ocazional, in anii din urma am auzit diverse zvonuri in mediul medical international care spuneau ca am fost propus pentru a mi se acorda PremiulNobel pentru Medicina, dar in niciun caz nu ma asteptam ca eu sa ma numar printre cei alesi in 2008.

Marius Geanta: Cum ati sintetiza munca pe care ati depus-o in acest domeniu, al relatiei HPV-cancer de col uterin, timp de mai bine de 20 de ani?
prof.Harald zur Hausen: Pot spune ca am fost suficient de norocosi sa putem izola papillomavirusul uman in prima instanta din verucile genitale, si apoi, in 1983-1984, cele doua tipuri importante, HPV 16 si HPV 18, responsabile in cea mai mare masura pentru producerea cancerului cervical. Ulterior am pus bazele pentru dezvoltarea consecutiva a vaccinurilor impotriva HPV, pentru dezvoltarea unor modalitati mai eficiente de diagnostic si a altor proceduri. Amploarea din acest segment patologic a fost cu adevarat impresionanta.


Marius Geanta: Stiu ca initial ati luat in calcul ipoteza ca virusul herpetic ar fi implicat in dezvoltarea cancerului de col uterin.
prof.Harald zur Hausen: Incepand cu anul 1969 si pana in 1973, ne-am concentrat atentia pe probarea faptului ca in cancerul de col uterin exista urme ale ADN-ului virusului Epstein Bar si, de asemenea, am pus bazele tehnice pentru a detecta prezenta in leziunile cancerului de col uterin ale HSV tip 2. In ambele cazuri, rezultatele au fost in totalitate negative, ceea ce ne-a facut sa ne orientam in continuarea asupra altor posibili candidati. Am anuntat aceste rezultate total negative, legate de virusul herpetic de tip 2, la o conferinta organizata la Key Biscane, in Florida, care se organizase tocmai pentru a intari ideea unei relatii de cauzalitate intre virusurile herpetice si cancerul de col uterin. Va dati seama ca anuntul pe care-l facusem, atat de categoric, m-a transformat intr-un oaspete mai putin dorit al evenimentului. Am fost, de altfel, o voce singulara la acea manifestare – aproape nimeni nu a dorit sa creada in rezultatele comunicarii pe care o facusem.

Marius Geanta: Cum ati facut schimbarea de la HSV la HPV ca factor etiologic in cancerul de col uterin?
prof.Harald zur Hausen: Aveam date despre conversia ocazionala maligna a unui numar mic de veruci genitale in cancer genital – imi amintesc ca era cumva anecdotic, doar vreo 17 raportari in literatura ale unor astfel de cazuri - iar prezenta unor particule de HPV la nivelul acestor malignitati ne-a determinat sa ne concentram mai mult atentia asupra acestei ipoteze. Am reusit sa descriem, aproape simultan cu o echipa de cercetatori din Paris, condusa de Gerard Orth, structura catorva tipuri de HPV si, ulterior, am izolat pentru prima data un papillomavirus uman, numit HPV 6. Initial am fost foarte dezamagiti, deoarece in biopsiile din cancerul de col uterin intalnisem numai HPV 16 si HPV 11. Dar aveam increderea ca, de aceasta data, ipoteza putea sa se confirme.

Apoi prin tehnici de hibridizare, am reusit sa definim si HPV 16, si HPV 18 din mostrele tumorale recoltate din cancerul de col uterin.

Marius Geanta: Se poate spune ca acesta a fost cel mai important moment?
prof.Harald zur Hausen: Da, clar a fost un moment foarte important, poate decisiv pentru modul in care s-au derulat ulterior evenimentele.

Marius Geanta: Si alte momente importante in aceste decenii de lucru?
prof.Harald zur Hausen: Aproape in fiecare dintre acesti ani apareau elemente noi in legatura dintre HPV si cancerul de col uterin, pe care intai am enuntat-o si apoi ma bucur ca am putut sa o demonstram. Un moment decisiv a tinut de constatarea ca integrarea genomului acestui virus in genomul celulei umane depinde de activitatea a numai doua gene, E6 si E7. Aceasta descoperire a venit relativ repede si a permis consolidarea ipotezei noastre privitoare la relatia de cauzalitate dintre HPV si cancerul de col uterin.

Marius Geanta: Care a fost cel mai dezamagitor moment care a urmat acestei descoperiri?
prof.Harald zur Hausen: Probabil faptul ca, dupa ce am demonstrat ipoteza, am contactat toate companiile farmaceutice germane, carora le-am propus sa demaram activitatea de descoperire a unui vaccin impotriva cancerului de col uterin, fiind refuzat aproape de toate. Una singura, Behring, a aratat un oarecare interes, de altfel am si stabilit cateva principii pentru a incepe activitatea de cercetare, dar, in urma unui studiu de piata pe care l-au realizat, au decis ca nu exista un interes si, deci, efortul nostru nu va putea fi rasplatit.


Marius Geanta: Aproape toata cariera Dvs. a fost dedicata acestei arii. Credeti ca secretul unui om de stiinta de succes este focusul pe un singur domeniu de cercetare?
prof.Harald zur Hausen: As face o corectura, pentru ca nu este tocmai adevarat decat daca vorbim despre virusologie in general. Pentru ca, de-a lungul carierei mele am avut preocupari legate de mai multe tipuri de virusuri si, chiar si in acest moment, sunt implicat in diverse proiecte de cercetare asupra unor virusuri. In acelasi timp, pentru mai bine de 20 de ani, am fost director stiintific al DKFZ si a trebuit, prin natura pozitiei, sa ma ocup de diferite aspecte ale cercetarii tumorale.

Marius Geanta: Descoperirea dumneavoastra a dus la dezvoltarea primului vaccin care previne aparitia unei forme de cancer. Cum va simtiti din acest punct de vedere?
prof.Harald zur Hausen: Intr-un fel, am o senzatie de maxima implinire profesionala si sufleteasca atunci cand ma gandesc ca la capatul cercetarilor pe care le-am desfasurat se afla un vaccin care poate preveni teribila maladie numita cancer de col uterin. Intr-un sens mai larg, putem aprecia ca mai exista un vaccin care previne aparitia unui tip de cancer, si anume vaccinul anti-hepatita B, care sigur ca nu a fost gandit in ideea de a preveni tumorile heptice, dar iata ca are si acest efect indirect si favorabil.

Marius Geanta: Cum vedeti perspectiva in legatura cu vaccinarea impotriva HPV?
prof.Harald zur Hausen: Viitorul arata destul de bine, din punctul de vedere al disponibilitatii sistemelor sanitare de a pune in practica programe de preventie a aparitiei cancerului de col uterin. Vaccinurile pe care le avem la dispozitie pot sa previna mai bine de 70-80% dintre cazurile de cancer de col uterin. Este important sa se inteleaga importanta vaccinarii, chiar daca rezultatele nu se pot vedea pe moment, ci peste un interval de 15-25 de ani, in fapt termenul mediu in care se dezvolta aceasta malignitate de la momentul contactarii human papillomavirus.

Din punctul meu de vedere, vaccinarea anti-HPV este o actiune de succes maxim. Singura problema este costul, poate putin cam mare pentru statele in curs de dezvoltare. Din experienta personala, avuta in special in tarile din Africa, exista o dorinta foarte mare din partea publicului pentru a primi acest vaccin.

Marius Geanta: Care sunt preocuparile stiintifice actuale ale dumneavoastra?
prof.Harald zur Hausen: De cativa ani studiez rolul potential al virusurilor in bolile maligne hematopoietice, in special leucemiile si limfoamele. Avem deja informatii despre diferite tipuri de virusuri si legaturile de cauzalitate dintre acestea si diferitele boli maligne hematologice, este vorba despre in primul rand despre cateva retrovirusuri maligne endogene.



Marius Geanta: Va ganditi ca una dintre aceste cercetari actuale are potentialul de a primi un nou Premiu Nobel?
prof.Harald zur Hausen: Sunteti foarte dragut ca va ganditi la mine si la echipa mea in acesti termeni, dar noi nu ne gandim atat de departe, ci la ceea ce avem de facut in fiecare zi.

Marius Geanta: Cum apreciati dezvoltarea conexiunilor dintre agentii infectiosi si diversele malignitati, pe viitor?
prof.Harald zur Hausen: Senzatia mea este ca vom afla din ce in ce mai multe informatii despre virusuri care stau la originea dezvoltarii unor forme de cancer. Una a aparut deja in acest an: Merkel cell polyoma virus, agent etiologic al Merkel cell carcinoma. Sper ca acordarea Premiului Nobel pentru acest tip de rationament sa creasca vizibilitatea implicarii agentilor infectiosi in geneza tumorala. De altfel, nici eu nu am fost de la inceput pasionat de studiul papillomavirus, ci de posibila relatie dintre diverse categorii virale si bolile maligne.

Marius Geanta: Si o intrebare despre omul Harald zur Hausen: ce pasiuni aveti? Cum arata o zi normala din viata Dvs.?
prof.Harald zur Hausen: O zi normala mi-o petrec in general in institut, unde ajung dimineata la prima ora si plec spre seara. Sotia mea, de origine din Africa de Sud, este de asemenea om de stiinta, iar in fiecare an mergem in Africa pentru safari, ceea ce ne face o mare placere. Sunt un impatimit fotograf de animale. De asemenea, imi place sa ascult muzica buna, in special muzica de opera italiana. Paleoantropologia, cu aspectele sale unice, imi starneste, de asemenea, interesul. Va spun foarte sincer
ca nu m-am plictisit niciodata in viata mea, nu am experimentat un astfel de moment vreodata.

Marius Geanta: Aveti cercetatori romani in echipa Dvs.?
prof.Harald zur Hausen: Eu, personal, am un grup redus de persoane alaturi de care lucrez, format doar dintr-un cercetator si un tehnician. Sotia mea, in schimb, are o echipa formata din mare multe persoane – sincer nu stiu exact cati sunt -, alaturi de care se intampla frecvent sa lucram si noi, iar printre acestia este posibil sa se afle si cercetatori din Romania. Stiu destul de putine lucruri despre cercetarea stiintifica medicala din Romania, desi marele savant Palade a castigat, prin anii ‘70 daca nu ma insel, Premiul Nobel pentru Medicina.