Aproximativ 80 de persoane, consumatori si fosti consumatori de droguri injectabile, sustinatori ai acestora, precum si reprezentanti ai organizatiilor ce ofera servicii de schimb de seringi, tratament si suport, grupati in cadrul Retelei Romane de Reducere a Riscurilor (RHRN), au protestat luni, in fata Ministerului Afacerilor Interne (MAI), impotriva incetarii serviciilor de schimb de seringi, avertizand ca in lipsa echipamentelor sterile creste riscul infectarii cu HIV/SIDA dar si cu alte boli cu transmitere sangvina. Ministerul Sanatatii sustine ca a alocat din timp fondurile necesare pentru achizitia seringilor, insa unele ONG-uri au fost nemultumite de produsele puse la dispozitie si le-au returnat.

"Actiunea este motivata de faptul ca, pe data de 30 iunie 2013, s-a incheiat ultima finantare care permite functionarea programelor de schimb de seringi in Bucuresti, care acoperea 3.000 de consumatori de droguri injectabile, cu oferire de seringi sterile si alte echipamente, plus informare si suport. Motivul pentru care am decis sa protestam este ca nu este nicio asumare a preluarii acestor programe care exista in Romania de 14 ani, de catre institutii ale statului roman", a precizat Valentin Simionov, director executiv la RHRN.

El a spus ca protestatarii urmeaza sa depuna cate o petitie la fiecare dintre cele trei ministere, respectiv Ministerul Sanatatii, MAI si Ministerul Muncii. "Practic, Ministerul Sanatatii este rugat sa preia financiar programele acestea, care pana acum au fost finantate din fonduri internationale. Ministerului de Interne ii solicitam sa urgenteze aprobarea strategiei si sa deblocheze fondurile Agentiei Nationale Antidrog, care are posibilitatea prin lege sa contracteze servicii ale ONG-urilor, insa tot din motive procedurale, acest lucru nu se intampla. Tot MAI ii cerem sa introduca tratamentul substitutiv la nivelul aresturilor, deoarece consumatorii de droguri care sunt in tratament in comunitate si care, daca comit infractiuni ajung in arest, sunt in imposibilitatea de a continua tratamentul, intrucat, tot din motive procedurale, Politia nu poate sa introduca metadona in arest. De asemenea, Ministerului Muncii ii cerem simplificarea procedurilor in ceea ce priveste raportarea de beneficiari care acceseaza programele de reducere a riscurilor", a explicat Simionov.

Pe tot timpul protestului, participantii s-au manifestat zgomotos, cu tobe si fluiere, iar in fata Ministerului Sanatatii s-a deplasat un grup de activisti ai RHRN, unde au o actiune in cadrul careia au explicat legatura dintre incetarea programelor de finantare si transmiterea HIV, transmite Agerpres.

Manifestantii au purtat lozinci cu mesaje precum: "Servicii, nu promisiuni"; "Schimb de seringi = Sanatate", "Tratament substitutiv = Sanatate si Incluziune Sociala".

Potrivit oficialului RHRN, cea mai rapida cale de transmitere a HIV, in Romania, este oprirea unor servicii care s-au dovedit a fi eficiente. Necesarul exprimat este undeva la 8 milioane de seringi anual, dar in Romania au fost distribuite maximum doua milioane de seringi pe perioada unui an.

Potrivit organizatorilor protestului, incepand cu 1 iulie 2013 19.000 - 20.000 de consumatori de droguri din Bucuresti raman fara servicii de reducere a riscurilor, esentiale in prevenirea infectarii HIV sau a hepatitei B si C. Situatia este cauzata de incetarea finantarii din Fonduri Structurale a proiectului ce permitea functionarea ultimului serviciu de schimb de seringi cu acoperire mare. Pana duminica, doar 3.000 dintre acestia erau deserviti cu seringi sterile. Incepand de luni, numarul lor se va reduce la cateva sute si acestia sunt acoperiti de un singur program de schimb de seringi, care functioneaza in Ferentari, cu un program de sase ore pe saptamana.

Aceste servicii au fost oferite in ultimii 14 ani exclusiv de organizatii ale societatii civile cu suport financiar international.

Serviciile de reducere a riscurilor salveaza vieti si economisesc bani: schimbul de seringi costa 500 euro/pacient/an, echivalentul unei luni de inchisoare sau de 12 ori mai putin decat costul tratamentului HIV (6 000 Euro/pacient/an), arata RHRN.

In conditiile in care proportia consumatorilor de droguri in randul persoanelor nou diagnosticate a crescut in ultimii ani (de la 7% in 2007, la 31% in 2012), oprirea serviciilor de reducere a riscurilor va spori rata de transmitere a infectiei cu HIV in randul consumatorilor, dar si in restul populatiei, sustin reprezentantii RHRN.

• Ministerul Sanatatii precizeaza ca a asigurat fonduri pentru achizitia de seringi insa unele ONG-uri le-au returnat

Ministerul Sanatatii sustine ca a alocat din timp fondurile necesare pentru achizitia seringilor destinate persoanelor care se drogheaza, insa unele ONG-uri au fost nemultumite de produsele puse la dispozitie si le-au returnat, arata agentia de presa citata.

"In legatura cu nemultumirile publice ale unor ONG-uri referitoare la asigurarea seringilor pentru persoanele care se drogheaza, in vederea evitarii riscului de infectare cu HIV/SIDA si alte boli cu transmitere sangvina, informam opinia publica ca MS a alocat din timp fondurile necesare pentru achizitia seringilor respective. In scopul indeplinirii acestui segment din programul de preventie HIV/SIDA, unitate de implementare a fost desemnat Institutul de Boli Infectioase 'Prof. Dr. Matei Bals', care a asigurat punerea la dispozitie a ONG-urilor solicitante a seringilor necesare acestei activitati", se arata intr-un comunicat transmis, luni, de Ministerul Sanatatii.

Ministerul Sanatatii precizeaza ca unele ONG-uri sunt nemultumite de seringile puse la dispozitie atat de Institutul de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals", cat si de Agentia Nationala Antidrog si le-au returnat.

"Ministerul Sanatatii nu a avut cunostinta de o asemenea situatie si a cerut Institutului de Boli Infectioase 'Prof. Dr. Matei Bals' sa se consulte cu ONG-urile si sa propuna solutii. Ministerul Sanatatii va asigura tot sprijinul sau in scopul rezolvarii acestui caz", se mai precizeaza in comunicat.