Pentru prima oara in ultimii 20 de ani, numarul romanilor din Italia a inregistrat o scadere usoara, stabilindu-se putin sub 900.000. Mai precis, ultimele estimari statistice prezentate miercuri in Raportul Caritas Migrantes arata ca in Italia traiesc oficial 887.763 de romani, desi estimarea este de circa un milion de persoane.

Antonio Ricci, coordonator al proiectuluiFoto: Hotnews

La inceputul anului, Caritas preconiza o cifra de circa 1.200.000 de romani, pornind de la datele de referinta publicate de ISTAT (Institutul Italian de Statistica) si anume 953.000 de conationali inscrisi la Evidenta Populatiei.

Raportul prezentat miercuri mai arata ca romanii, contrar stereotipurilor, alcatuiesc una din cele mai pasnice comunitati, cu un indice al plangerilor penale raportat la numarul total de persoane inferior mediei nationale.

Doar 2.000 de romani au obtinut cetatenia in 2009

Romanii se mentin pe primul loc in clasamentul comunitatilor de straini prezente pe teritoriul italian, urmati la mare distanta de albanezi si marocani, care au fiecare in jur de 450.000 de reprezentanti.

Daca in 2006 romanii care locuiau legal in Italia erau circa 270.000 (12% din totalul imigrantilor), odata cu aderarea Romaniei la UE numarul a crescut intr-un ritm sustinut, ajungand pana la un maxim de 935.000 in 2009, adica o cincime din cei 4.200.000 de straini stabiliti in Peninsula.

Desi romanii din Italia sunt de doua ori mai numerosi decat albanezii sau marocanii, conationalii nostri se situeaza abia pe locul trei la numarul de cetatenii acordate de guvernul italian. Astfel, in 2009, doar 2.032 de romani au devenit cetateni italieni.

Romanii din Italia, o comunitate linistita

In ceea ce priveste existenta numeroaselor stereotipuri legate de delincventa romanilor din Peninsula, volumul Caritas a aratat clar ca “nu exista un raport direct intre prezenta stranilor in Italia si cresterea numarului de plangeri penale”. Raportul citeaza o analiza facuta de Consiliul National al Economiei (CNEL) cu privire la perioada 2005-2008. Pornind de la consideratia ca in Italia exista o plangere penala la fiecare 22 de persoane, CNEL a aratat care dintre comunitatile de straini din Italia pot fi considerate mai “linistite”; adica ce nationalitate are un numar inferior de plangeri raportat la nivelul standard.

Rezultatul analizelor este surprinzator: romanii ar avea un nivel de delincventa inferior celui general (-6,5%). “Este adevarat ca, in perioada 2005-2008, numarul plangerilor impotriva romanilor a crescut cu 32,5%, dar in aceeasi perioada numarul romanilor care s-au stabilit legal in Italia a crescut de aproape trei ori”, se citeaza in Raport.

32.000 de firme romanesti

Un alt aspect fundamental analizat de Dosarul Caritas: relevanta strainilor in dezvoltarea economica a Italiei. In 2009, in ciuda crizei economice, s-a inregistrat o crestere a numarului de firme deschise de romani. Numarul intreprinzatorilor a crescut cu 15% fata de anul trecut, ajungand la un total de 32.452, pe al doilea loc dupa comunitatea de marocani.

Cele mai multe firme deschise de romani se regasesc in domeniul constructiilor si al serviciilor. Tot in constructii se inregistreaza si cele mai multe accidente la locul de munca printre romani. Anul trecut, aproape 18.500 de romani au cazut victime unor accidente in timpul programului de lucru, dintre care 44 de cazuri au fost mortale.

Despre romanii din Italia, conform ultimului Raport Caritas, am vorbit cu unul din principalii coordonatori ai studiului, profesorul Antonio Ricci (foto), care ne-a declarat:

“Este adevarat, numarul romanilor in Italia pare sa se fi stabilizat la circa un milion de persoane. In ultima perioada, romanii au intrat intr-un fel de penumbra mediatica, asa cum s-a intamplat cu albanezii inaintea lor. Tot mai putin se vorbeste despre romani ca protagonisti ai unor episoade negative. Este un semn bun, comunitatea de romani se integreaza in tacere, mai ales prin munca. Romanii sunt din ce in ce mai apreciati si tot mai multi italieni isi dau seama ca stereotipurile negative legate de comunitate sunt false. Este ca un fel de revolutie care are loc de jos in sus. Desigur, multi romani au avut de suferit in urma crizei, atat in Romania cat si in Italia. In acelasi timp, romanii nu sunt pe deplin integrati, spre exemplu la nivel politic. Si nu lipsesc cazuri de discriminare, cateva dintre ele denuntate la UNAR (Biroul Antidiscriminare Rasiala al Guvernului). Dar, incetul cu incetul, asistam la o schimbare a imaginii romanilor din Italia si sunt sigur ca rezultatele concrete, pozitive, nu vor intarzia sa apara.”​