La Roma a luat fiinta un organism destinat sa apere cetatenii est-europeni de abuzul de alcool. Cu ocazia lansarii noii organizatii, am aflat cateva lucruri suprinzatoare despre romanii care traiesc ȋn Italia si sufera de alcoolism. Conationalii nostri au aceleasi “preferinte” bahice ca verii lor italici, dar le este mult mai greu sa iasa din capcana bauturii, suferind de un grad mai mare de dependenta. Dupa un studiu de doi ani, medicul Mauro Ceccanti, profesor universitar doctor la Departamentul de Medicina Clinica din cadrul Universitatii “La Sapienza”, a ajuns la o concluzie socanta: 25% din imigrantii romani au probleme cu alcoolul.

Comisia prezentata la sfarsitul lunii februarie in capitala Italiei, numita “Alcool SOS est-ovest” (Alcool SOS est- vest) este, de fapt, un grup permanent de lucru, care reuneste mai multe organizatii italiene de profil. Printre sustinatori se numara institutii ale statului italian, o fundatie specializata ȋn tratamentul si prevenirea alcoolismului, precum si cateva asociatii de romani. Unul din primele proiecte ale nou ȋnfiintatului organism a fost realizarea unui pliant informativ bilingv, destinat romanilor si italienilor.

Lucian: “Eram boschetar, acum sunt sef de echipa”

“Sunt Lucian, un imigrant roman care a renuntat la alcool. Am 42 de ani si, in prezent, sunt sef de echipa la o firma din Roma. Ca orice poveste, si a mea are un inceput. M-am apropiat de bautura cam pe la 18 ani, cu baietii. Am observat ca - desi timid de felul meu - cand eram baut, deveneam mai curajos, mai “altfel”. Nu am considerat niciodata ca e o problema sa bei, mai ales ca si tatal meu o facea. Anii au trecut cu munca, cu o “cinste” (sau mai multe) cu colegii dupa servici, weekend- uri cu baietii prin oras. Apoi, am cunoscut-o pe cea care a fost “iubirea vietii mele”. Si, pentru ca m-a parasit, am inceput sa beau. Am pierdut serviciul, am fost aruncat in strada de tatal meu, ajungand, pur si simplu, un “boschetar”. Apoi, o prietena m-a ajutat sa trec peste acel moment dificil al vietii mele, facandu-ma sa vad si sa accept realitatea. Nu puteam continua asa, mai ales ca simteam ca ma prabusesc, psihic si fizic. De fapt prietena a fost cea care m-a facut sa inteleg, sa accept ca aveam nevoie de ajutor. A urmat o perioada de 9 luni in care am facut programul de dezalcolizare. Am inteles ca totul, pierderea iubirii, a serviciului, stricarea relatiilor cu familia, se datorau alcoolului. Si nu invers! Da, am invatat sa privesc adevarul in fata, cu curaj. Si apoi sa vreau sa redevin eu, cel adevarat. Si am reusit! Acum lupt sa-i ajut pe altii sa treaca de partea cealalta. A adevarului”.

Iata marturia unui fost alcoolist, care a reusit sa-si invinga viciul, devenind voluntar intr-una din organizatiile care lupta pentru prevenirea alcoolismului. A fost consemnata in pliantul bilingv destinat romanilor si italienilor in cadrul proiectului “Alcool SOS est-vest”.

Profesorul Mauro Ceccanti se ocupa de mai bine de zece ani de problema dependentei de alcool, fiind coordonatorul Centrului de Referinta alcoolica al Regiunii Lazio (CRARL). In ultimii ani, el a realizat numeroase studii cu privire la dependenta de alcool, pe diverse categorii de persoane si chiar nationalitati. Astfel, a ajuns la concluziile sale suprinzatoare.

Alcoolicii romani, proportional, de doua ori mai numerosi decat cei italieni

Romanii cu probleme legate de alcool, ca de altfel majoritatea strainilor care se stabilesc ȋn Peninsula, sunt, proportional vorbind, de doua ori mai numerosi decat localnicii. “Nu doar romanii au probleme mai mari cu alcoolul, ci strainii, ȋn general - explica profesorul Ceccanti. Imigrantii au de ȋnfruntat o situatie de stres majora, legata de adaptarea la noul ambient. Daca 12% din italieni au probleme cu alcoolul, ȋn cazul imigrantilor, inclusiv al romanilor, procentul ajunge la 25%. Tinand cont de faptul ca, ȋn provincia Romei, traiesc oficial circa 120.000 de romani, putem afirma ca aproximativ 30.000 dintre ei au avut de ȋnfruntat problema alcoolului. Nu toti sunt, ȋnsa, dependenti de bautura - adauga profesorul Ceccanti - circa jumatate din cei cu probleme, devin dependenti”.

Forma de toxicodependenta

- Cum s-a ajuns la un procent atat de mare de alcoolici intre romani?

- “Desigur, este greu de estimat numarul exact al celor cu probleme de alcool. Vorbim de o adevarata forma de toxicodependenta, asemanatoare celei cauzate de droguri, precum cocaina sau heroina. Cifrele aproximative sunt rezultatul unor cercetari si studii care au durat circa doi ani de zile. In plus, Centrul nostru studiaza alcoolismul de trei decenii. Una din concluzii a mai fost aceea ca nu exista mari diferente ȋntre grupurile etnice ale strainilor. De exemplu, chiar printre musulmani, se ȋntalnesc multi imigranti cu probleme, desi religia le interzice consumul de bauturi alcoolice - Mauro Ceccanti

Vinul si berea pe primul loc

Cauzele majore care ȋi ȋmping pe imigrantii romani sa se apuce de baut sunt numeroase: “In primul rand putem vorbi de o situatie de stres cauzata de un mediu nou. Multi straini se refugiaza ȋn alcool pentru a-si ocupa timpul, vad bautura ca pe un factor de “ȋncurajare” sau un adevarat “tovaras”.

La fel ca si la italieni, bauturile preferate ale romanilor sunt vinul si berea (circa 75%), urmate, ȋntr-o mai mica proportie, de bauturile alcoolice tari. “Din acest punct de vedere, putem spune ca romanii sunt “bine integrati” printre italieni. Vinul si berea sunt destul de ieftine si au un continut de alcool aproximativ asemanator”.

Dezintoxicare dificila

In timpul anilor dedicati studierii alcoolismului, profesorul Ceccanti a remarcat ca, spre deosebire de italieni, romanii si polonezii dezvolta un grad mult mai mare de dependenta fata de alcool. “Romanii, polonezii si, ȋn special bautorii din estul Europei, ȋntimpina mari probleme atunci cand intra ȋn tratament, pentru a se scapa de dependenta. Multi dintre ei necesita spitalizare, care nu este ȋntotdeuna posibila.”

Tocmai pentru a analiza ȋn amanunt posibilele cauze ale fenomenului, CRARL s-a numarat printre primii promotori ai proiectului “Alcool SOS est-vest”.

Alte detalii organizatorice am obtinut de la initiatoarea proiectului, Iris Azzimonti, de 20 de ani responsabil stiintific al unei fundatii de ajutorare a alcoolicilor “Fundatia Silvestrelli” - FISPA: “Proiectul s-a nascut si dintr-o colaborare comuna cu cateva asociatii de romani care au raspuns apelului nostru. Consideram ca am facut un prim pas ȋn directia prevenirii fenomenului. La urmatoarea ȋntalnire, am chemat mai multi reprezentanti ai sindicatelor din regiunea Lazio, unde sunt prezenti romanii. Cei interesati vor primi, direct prin reteaua sindicala, informatii suplimentare ȋn legatura cu prevenirea si tratarea alcoolismului”.

“Ne e frica de romanii betivi”

Una din romancele care s-au implicat activ ȋn actiunea de prevenire si informare este Daniela Badea, mediatoare culturala cu studii ȋn psihologie: “Ideea unei brosuri adresate direct romanilor i-a venit coordonatoarei de program, Iris Azzimonti, pentru ca a stat, intamplator, de vorba cu o romanca ce se afla ȋn sala de asteptare la medic. La un moment dat, i-a zis romancei sa fie atenta la barbatii italieni. A ramas surprinsa la replica domnisoarei: "Nu de barbatii italieni imi este frica, ci de cei romani, pentru ca multi din ei beau si, daca ma aud ca vorbesc romaneste, ma agata pe strada”.

“Suntem la inceput; acum facem sondaje pe teren pentru a sti, la modul stiintific, cum stau lucrurile. Ne intalnim cu romani alcoolisti, pentru a vedea care sunt cauzele care i-au dus la a se refugia in bautura”, adauga Daniela Badea.

Numar verde

Sunand din Italia la numarul verde 800046655, toti cei care se afla ȋntr-o situatie dificila, din cauza dependentei de alcool, pot obtine informatii, dar mai ales un sprijin real din partea unor profesionisti. Astfel, la celalalt capat al firului, raspunde o echipa formata din psihologi si personal medical. Scopul principal al proiectului este acela de a promova sanatatea tuturor cetatenilor, a strainilor si familiilor lor, dar si prevenirea dificultatilor legate de abuzul de alcool. Printre cele mai numeroase probleme legate de dependenta de alcool, care sunt aduse permanent ȋn discutie, se numara: accidentele la locul de munca, accidentele rutiere, agresivitatea, violenta domestica, abuzurile sexuale.