Romanii din diaspora cer o strategie coerenta pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale

de Ionut Baias     HotNews.ro
Luni, 10 august 2015, 22:28 Actualitate | Diasporă

Romanii din diaspora au solicitat, luni, autoritatilor romane, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului, sa adopte o strategie coerenta pentru pastrarea si dezvoltarea identitatii nationale, ei sustinand ca si-ar dori mult sa aiba acelasi tratament pe care il au romanii din Republica Moldova, potrivit Mediafax.

Părintele Bojan Alexandrovici a atras atenţia că, în absenţa unei strategii coerente a României pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a comunităţilor româneşti din afara graniţelor, românismul din Valea Timocului se va pierde.

”Spun disperat că văd că se pierde românismul în Timoc şi noi nu facem nimic. Nu vreau să atac pe nimeni şi nimeni să nu se simtă jignit, dar la poziţiile astea mari, la funcţiile astea mari, cam des se schimbă conducători. Cum unul începe să cunoască zona, vine altul care trebuie să o viziteze, să cheltuie banii pentru benzină şi bilete de avion. Rezolvarea e simplă, haideţi să se facă o strategie”, a spus părintele protopop Bojan.

El a propus Departamentului pentru românii de pretutindeni ”să facă un xerox de la fraţii maghiari” al strategiei pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii naţionale.

”Modificăm şi facem şi noi. Îi respect pe fraţii maghiari pentru că ei ştiu cum să facă. Aşa o să ştim cum putem să facem ca să fie un Departament care să funcţioneze oricine ar veni la putere. Şi ori de câte ori s-ar schimba ministrul sau secretarul de stat, să existe structura care să-şi facă treaba ei. Nu trebuie să avem persoane care să ne compromită, să fie persoane cu care se poate colabora. (...) Nu putem generaliza lucrurile, Secretariatul pentru culte ne-a ajutat foarte mult. Dacă instituţia Guvernului poate, înseamnă că şi altele pot. Dar e problema lipsei de dialog între ele şi mai e problema lipsei strategiei pentru românii de pretutindeni. Dacă nu vom face asta, credeţi-mă, în 50 de ani o să căutaţi oameni în Timoc pe care să-i plătiţi cu aur uscat ca să păstreze ce a mai rămas şi nu nu o să-i mai găsiţi”, a spus părintele Bojan.

El a subliniat că nu există nicio diferenţă între vlahi şi români, că ”vlah este egal român”, şi s-a întrebat când vor primi românii din Serbia cetăţenia română.

”Este un lucru foarte important pentru noi, pentru că ar pune punct la problema vlah-român. Noi putem să obţinem toate cetăţeniile - şi bulgărească, maghiară, sârbească avem - dar a neamului căruia aparţinem nu putem. Pentru că spune că nu se poate în mod legal în acest moment, doar dacă ai domiciliu, dacă eşti căsătorit cu cineva din România. Cred că mult pierdem şi o să ne căim mult că s-a întârziat cu asta”, a mai spus Bojan Alexandrovici.

El a menţionat că în Valea Timocului se deschid, în ultima vreme, biblioteci cu mii de cărţi pe care oamenii nu le pot citi, pentru că ei nu ştiu limba română decât în grai, în timp ce banii puteau fi folosiţi pentru şcoli în limba maternă sau pentru funcţionarea unor şcoli duminicale la biserici.

”Aşa, noi avem o grămadă de case de cultură cu mii de cărţi adunate din România şi cei care fac astfel de proiecte sunt români, din cauză că fac afaceri. Sunt mulţi care au apărut acum şi asta e un business, e o afacere să fii român. Sunt bune bibliotecile, dar ne trebuie mai întâi şcoli”, a explicat părintele Bojan.

La rândul său, Ivo Gheorghiev, reprezentantul românilor din Bulgaria, a declarat că, în utimii 25 de ani, ”aproape în fiecare an” a făcut apel ”în pustiu” la Bucureşti, la Sofia şi la Uniunea Europeană, ”că neamul românesc dispare din Bulgaria”.

El a povestit că în Bulgaria comunităţile româneşti au ridicat 17 şcoli, care au fost însă închise ”de Departamentul pentru românii de pretutindeni”, care nu le-a mai acordat finanţare. În aceste condiţii, copiii nu mai vorbesc limba română.

”Este a doua treaptă a asimilării. Avem nevoie de o strategie, pe care eu vă propun să o facem împreună, vă rugăm, vă implorăm, chemaţi-ne, cereţi-ne părerea, de multe ori cunoaştem problema mai bine de pe teren. Suportăm palme din Bulgaria, din ţara mamă, de la UE. Am impresia că nu mai suntem necesari, dar noi rămânem aici, pentru că noi vrem să facem ceva pentru neamul nostru. E o tragedie să dispară un om, să calci un neam în picioare e o infracţiune”, a spus Ivo Gheorghiev.

Şi Dusan Pârvulovici, coordonatorul Comitetului pentru drepturile omului din Negotin, le-a transmis politicenilor români un mesaj: ”Uniţi-vă!”

”Mesajul meu pentru dragii români politicieni, lideri, deputaţi, senatori, experţi este: uniţi-vă şi aduceţi două legi pentru români de pretudindeni, pentru cetăţenie - am avea nevoie de ea - şi să crească DRP la nivel de minister- ar avea mai mare putere, altfel ar funcţiona, iar secretarul să nu se schimbe la fiecare schimbare de de guvern!”, a spus el.

Preşedintele Fundaţiei Culturale ”Casa Limbii Române” din Cernăuţi, Vasile Tărâţeanu, a afirmat că situaţia comunităţii româneşti din Ucraina ”se înrăutăţeşte de la un an la altul”.

”Când preşedintele României (Klaus Iohannis - n.r.) a venit la Kiev şi s-a întâlnit cu conducerea Ucrainei, nu l-a interesat să se întâlnească cu noi şi acesta ar fi fost un semnal politic dat conducerii Ucrainei, că statul român, preşedinţia, Guvernul, instituţiile, politicienii sunt interesaţi de situaţia românilor din Ucraina şi pun anumite condiţii în această privinţă”, a spus Tărâţeanu.

El a menţionat că sprijinul financiar este important, dar ”principalul” este sprijinul politic pe care trebuie să-l acorde statul român comunităţilor româneşti din jurul ţării.

”Deznaţionalizarea continuă să aibă loc, încetul cu încetul şi pătrunde şi în bisericile noastre româneşti. În foarte multe biserici sunt preoţi care, motivând că intră în biserici şi ucraineni, spun şi Tatăl Nostru şi Crezul şi cântările liturgice în limba ucraineană şi încetul cu încetul va dispărea limba română din biserici. La fel se întâmplă şi în şcoli, de la 90 de şcoli, am ajuns la 67 şi procesul continuă. Avem nevoie ca cineva să ne ia apărarea şi, dacă nu avem sprijinul patriei noastre istorice, singuri noi nu vom mai rezista în faţa politicii de deznaţionalizare”, a mai spus Tărâţeanu.

Şi preşedintele Asociaţiei Naţionale Culturale Basarabia a românilor din regiunea Odessa, Anatol Popescu, a susţinut că, în timpul vizitei la Kiev din luna februarie, preşedintele Klaus Iohannis nu a stat de vorbă cu românii de acolo.

”A fost dureros când domnul preşedinte Iohannis a fost la Kiev şi nici nu a vrut măcar să ne salute în limba română, am fost evitaţi, absolut nu s-a dorit să se discute cu noi, de parcă suntem contagioşi într-un fel. Vreau să transmit că noi suntem contagioşi încă de românism, altceva de la noi nu se poate lua, doar pozitivul, şi de la românii din Herţa şi din Cernăuţi, din Transcapatia sau din Bugeac”, a spus Anatol Popescu.

El a afirmat că principala problemă a românilor din diaspora este păstrarea identităţii naţionale.

”Suntem bogaţi, avem şi România şi Republica Moldova, dar în fapt nu ne bagă nimeni în seamă nici într-un fel, nici în altul. De la Bucureşti ne aşteptăm la o poziţie unitară din partea autorităţilor, ne-am dori foarte mult să avem acelaşi tratament pe care îl au românii din Republica Moldova în relaţia cu statul român, să avem aceleaşi drepturi. În anii '40 am fost abandonaţi la grămadă şi măcar acum să fim trataţi identic, nu prioritar. Nu au nicidecum să fie românii din Republica Moldova mai deosebiţi decât noi, cei din sudul Basarabiei, suntem aceeaşi, avem aceeaşi limbă ca şi româniidin regiunea Cernăuţi, vrem o instituţionalizare cumsecade din partea statului român”, a mai spus Anatol Popescu.

El a afirmat că românii vor o reţea a Institutului Cultural Român în Ucraina şi ”un dialog cât mai consistent, atât diplomatic, economic, cultural”, astfel încât românii să se simtă ”acasă în Ucraina” şi să aibă, totodată, contact permanent şi cu ţara mamă, cu Bucureşti, Chişinău şi Cernăuţi.

”Fără contacte nu putem să ne păstrăm identitatea acolo, în sudul Basarabiei. La ora actuală dialogul este foarte slab”, a conchis Anatol Popescu.

Vicepreşedintele Comiterului Românilor din Serbia, Stefan Mihailov, care îi reprezintă pe românii din Voivodina, a declarat că ”este obligaţia României” să nu îi uite, pentru că dacă nu se va face nimic, vor fi ”pe calea pierzaniei”.

Prezent la dezbaterile de luni, preşedintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni (CRP) din Senatul României, Marcel-Dumitru Bujor, a remarcat, în acest context, că România poate fi considerată un model în ceea ce priveşte tratarea minorităţilor naţionale în cadrul Uniunii Europene, în vreme ce minorităţile româneşti din state precum Ucraina, Serbia, Ungaria sau Transnistria nu beneficiază de drepturile pe care România le garantează minorităţilor sale.

”Spre deosebire de maghiari, care au atât deputaţi şi senatori în Parlamentul României cât şi învăţământ în limba maghiară, românii nu au parte de acelaşi tratament în Ungaria. Aici, de altfel, minoritatea română este asimilată poporului ungur. În Ucraina, tradiţiile româneşti, limba şi dreptul la învăţământ în limba română nu sunt respecate, iar în Serbia, situaţia aşa-numiţilor vlahi este complicată. În Voivodina, o regiune formată din mai multe minorităţi şi cândva autonomă din punct de vedere cultural, românii nu au posibilitatea să îşi prezerve limba şi cultura”, a explicat senatorul Bujor.

El a vorbit şi despre o altă problemă ”stringentă” a românilor de peste hotare - relaţia cu instituţiile administraţiei publice din străinătate, sunând că românii ”sunt trataţi inechitabil şi nu ca cetăţeni egali în drepturi cu cei din ţara de adopţie, o discriminare care nu este permisă şi nu ar trebui să existe, mai ales în interiorul UE”.

Senatorul a precizat că bugetul alocat de statul român susţinerii proiectelor comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării ”este oarecum insuficient pentru nevoile comunităţilor româneşti”.

Şi deputatul PSD Angel Tîlvăr, ministru delegat al Românilor de Pretutindeni, a transmis un mesaj participanţilor la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), susţinând că înţelege ”sacrificiile pe care le fac adesea românii de peste hotare pentru a-şi putea manifesta identitatea”.

”La frontierele UE şi NATO există comunităţi de români care s-au aflat, în ultimele decenii, în situaţii complicate, când accesul la învăţământul în limba maternă sau exprimarea credinţei au cunoscut obstacole şi îngrădiri. În Serbia şi Ucraina, românii au demonstat că sunt deja cetăţeni europeni în avans”, a menţionat el.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni (FNRP), Eugen Popescu, a criticat lipsa înalţilor demnitari ai statului român de la lucrările Universităţii Românilor de Pretutindeni.

”Probabil sunt în vacanţă. Liderii comunităţilor româneşti nu sunt în vacanţă, ei lucrează pentru că au de apărat identitatea acolo de unde sunt ei, identitatea a sute de mii de români”, a spus Eugen Popescu.

Lipsa acestora este, în opinia sa, o dovadă a faptului că ”sunt complet rupţi de realitatea dramatică” a comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, că ”nu înţeleg miza unor comunităţi româneşti legate de statul român” şi ”nu au niciun fel de viziune cu privire la potenţialul unor relaţii cât mai apropiate dintre autorităţile statului român şi aceste comunităţi”, iar acest lucru se întâmplă în momentul în care ”alte state vecine şi membre UE mizează pe relaţiile privilegiate şi pe întărirea comunităţilor lor minoritare din România”.

La dezbaterile de luni de la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului a participat şi prefectul judeţului Harghita, Jean-Andrei Andrei.

Lucrările celei de-a XII-a ediţii a Universităţii de vară ”România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”de la Izvoru Mureşului au fost deschise de episcopal ortodox al Covasnei şi Harghitei, PS Andrei Moldovan, care a vorbit despre lipsa preocupării autorităţilor centrale şi a unei politici de apărare a intereselor românilor care trăiesc în minoritate în cele două judeţe.

El a subliniat că unul dintre cele mai importante aspecte este ”regresia demografică a românilor din zonă, care are un efect negativ de domino asupra bunăstării societăţii româneşti în general”.

”Tinerii nu au nevoie de concepte autonomiste, ci de valorificarea potenţialului economic real al regiunii. Trebuie să subliniem că este o acută nevoie de oameni de afaceri care să investească în zonă, să creeze locuri de muncă, pentru că lipsa lor afectează nivelul de trai al tuturor locuitorilor, indiferent de etnie. Facem apel conducerilor tuturor instituţiilor centrale de educaţie, cultură, economice să înţeleagă şi rezolve problemele cetăţenilor români din sud-estul Transilvaniei pentru a putea, ulterior, fructifica întregul potenaţial al acestui areal în interesul României”, a spus PS Andrei Moldovan.

La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora. Marţi, la dezbateri este aşteptat să participe şi fostul preşedinte Traian Băsescu.











927 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version