Corespondenta din Germania

Santieristi romani neplatiti si ramasi fara acoperis, la Frankfurt: Ne simtim abandonati

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Duminică, 24 mai 2015, 18:37 Actualitate | Diasporă

O vreme, oamenii si-au asteptat rabdatori salariul. Saptamana trecuta insa, cateva zeci de muncitori in constructii romani au aflat ca firma de subantrepriza care i-a angajat nu mai vrea sa dea bani. In plus, unii dintre ei au ramas fara acoperis, deoarece compania Kaczor Bauunternehmen GmbH din Offenbach nu a platit,de cateva luni,chiria pentru locuintele unde erau cazati. Joi 21 mai, oamenii au iesit la protest in strada. "Pai, nu stim unde o sa dormim. Poate in parc", zice Mihai Baltariu, televiziunii din Hessen. "Ne ajutam reciproc, cum putem. Unii dintre noi aduna sticle. Insa nu ne merge bine. Ne simtim abandonati", adauga el.

Videoreportajul poate fi accesat aici.

In total, firma ar datora plati salariale in valoare de 200.000 de euro, relateaza Hit Radio FFH. lDintre acestea, 45.000 de euro doar celor 22 de muncitori romani iesiti joi in strada. In total, pe santier ar fi 54 de angajati. Estimarea apartine sindicatului german in constructii IG Bau, care s-a implicat in caz. "E un scandal", a afirmat Johannes Schader, de la IG Bau. La actiunile de protest ale celor in total peste cincizeci de muncitori de pe santierul din Hattersheimer Strasse ar fi venit vineri, sa vada despre ce este vorba,si primarul general al Frankfurt-ului, Peter Feldmann, mai scrie FFH.de.

Compania KaczorBauunternehmen GmbH este subcontractor pe un santier de constructii din strada Hattersheimer nr. 21-37, din Frankfurt am Main, unde se construiesc patru imobile cu 182 de apartamente. Firma ar avea sediu si in Romania, spun muncitorii de pe santier. La registrul comertului din Bucuresti, Kaczor Constructii srl este inregistrata din 2008, cu sediul in sectorul 1 si obiect de activitate "lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale".

Firma vizata n-a facut inca declaratii, iar Frankfurter Rundschau online relateaza ca sefii firmei s-ar fi "dat la fund". Ion B., muncitor pe santier, a declarat publicatiei citate ca "Patronul a disparut". Nu stim daca este vorba despre "un patron" sau "o patroana", caci in registrul comertului din Germania, este inregistrata pe aceasta pozitie din firma KaczorBauunternehmen GmbH, Wioletta Kaczor, o persoana cu nume polonez.

In afara de sindicatul german de profil, muncitorii romani mai au un loc unde se pot adresa in cazul unor litigii de munca. Proiectul DGB Faire Mobilität acorda consiliere si ajutor in probleme legate de conditiile de munca si salarizarea corecta in Germania, a angajatilor din statele Europei centrale si de Est, dupa cum indica portalul Faire Mobilitaet.de. Proiectul este finantat de Ministerul Federal al Muncii si Problemelor Sociale din Germania, ca si prin Fondul Social European. Punctele sale de lucru sunt in Berlin, Hamburg, Dortmund, Frankfurt am Main, München, Stuttgart.

In primavara anului trecut, Faire Mobilität s-a implicat intr-un litigiu de munca asemanator, soldat cu o intelegere amiabila si o compensatie salariala de 100.000 de euro din partea firmeide antrepriza generala Max Bogl, pentru cei cincizeci de constructori romani reclamanti. Si atunci, in ecuatia angajarilor de muncitori pe santier a fost implicata o firma din Romania, S.C. K&T Construct Germarom S.R.L., din Tecuci. Despre caz am relatat in detaliu, pentru Hotnews, in martie 2014.

Iar in aprilie 2013, am relatat despre cazul muncitorilor neplatiti si umiliti de la Bostalsee. Cazul de atunci a ajuns la procuratura, care a anchetat pentru presupus trafic de forta de munca, inselaciune, neplata asigurarilor sociale la stat, dar si "antreprenoriat de forma", caci muncitorii au fost obligati sa se declare persoane fizice autorizate, neprimind de la firma contracte de angajare.

In actualul litigiu de munca, muncitorii romani se pare ca au stiut deja la cine sa apeleze. Letitia Matarea-Türk de la DGB-Projekt Faire Mobilität din Frankfurt a declarat ca acestia au contactat-o in cursul zilei de marti, 19 mai. Impreuna cu IG Bau, au fost organizate protestele de pe santierul din strada Hattersheimer. "Vineri s-au inregistrat primele succese“, dupa cum a declarat seful de sindicat pe landul Hessen, Hans-Joachim Rosenbaum.

E vorba de vizita la locul protestului a primarului general al Frankfurt-ului, Peter Feldmann (SPD). Acesta i-ar fi asigurat pe protestatari de solidaritatea sa si le-ar fi oferit solutia cazarii provizorii intr-un centru social de urgenta, din Ostpark. "Este important ca oamenii sa ramana pe loc“, a explicat Letitia Matarea-Türk. "Daca ei sa intorc in Romania, nu mai au sanse sa-si primeasca banii".

Sindicatul din constructii considera ca, in situatia data, firma de antrepriza generala d&b Bau GmbH, contractoarea lucrarii, trebuie sa plateasca salariile restante. Pana acum, aceasta n-a oferit presei punctul sau de vedere, insa vineri ea s-ar fi aratat dispusa la o discutie preliminara cu IG Bau.

Matarea-Türk de la Faire Mobilität a declarat ca ar fi in total peste 300 de muncitori ai firmei Kaczor Bauunternehmer GmbH din Offenbach, in situatia celor de la Frankfurt. Este vorba de trei santiere din zona Rhein-Main, dar si de altele, din Germania. Desi contractorul general nu are, in general, vina neplatii slariilor, Matarea-Türk considera ca acesta ar trebui ca, inainte de a da lucrarile in subantrepriza, sa ia referinte mai solide despre subantreprenor. Aceasta ar costa insa mai mult, defavorizand principalul contractor in licitatia pe proiect.

Pentru moment, sindicatul IG Bau trateaza in numele a 40 de angajati de pe santier. Termenul de negociere cu contractorul general de proiect, d&b, este fixat pana in 27 mai. "Daca d&b nu plateste, vom fi nevoiti sa mergem in instanta“, a declarat pentru fr-online, Matarea-Türk de la Faire Mobilität.

Si in cazul anterior de la Frankfurt, din martie anul trecut, tot firma de antrepriza generala, si anume Max Bogl, a platit "oalele sparte“ de subantreprenor. Ne intrebam daca aceasta e o metoda, un risc calculat in castigarea unor licitatii si de ce, in general, acesti subantreprenori "fantoma“ scapa basma curata, atat in Germania, cat si in Romania.

O sursa informata in domeniu mi-a precizat anul trecut ca ar fi vorba de "o caracatita“ din constructii, al carui cap e in Germania, actionand din umbra, demult. Poate sa fie asa, pot sa fie mai multe caracatite, nu neaparat cu origini romanesti. Cert este ca, de aproape doua decenii, santieristii romani din Germania au intrat regulat "in belele“, fie cu discriminari salariale, fie cu neplati, fie cu munca la negru. Acum insa, cei aflati in legalitate stiu ca au drepturi si se pot adresa unor institutii germane (daca nu romanesti), unde cineva chiar se ocupa de problemele lor.












[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
4841 vizualizari
  • +9 (9 voturi)    
    mda (1) (Duminică, 24 mai 2015, 22:33)

    Conservator [utilizator]

    Si eu sint cam in aceeasi situatie: mai buna, pentru ca sint mai calificat. Mai proasta pentru ca la mine lantul e mai lung.
    Doua chestii sint aici si ambele tin de statul socialist german care, de atita socialism, a dat-o in sclavagism.
    1) in Germania, daca unu' a apucat sa se angajeze cu carte de munca, e numai bun pentru pensie. Nu stiu ce ar putea sa faca ca sa fie dat afara. Nici daca vine dimineata la birou (eu lucrez intr-o banca mare) si, inainte de a veni sefii, trage o treaba mare pe birou. Asta e primul aspect: angajatorul e legat de miini. Si atunci, gaseste solutii alternative: de exemplu, angajeaza externi, prin firme intermediare. Firma intermediara implicata in proces ar fi si ea in aceeasi situatie: degeaba angajeaza un om, il trimite la contractor si, daca omul nu face treaba, nu-l poate da afara. Asa ca ii pune pe oameni sa-si faca Gewerbe, un fel de PFA de la noi si totul se rezolva. Omul are firma. Firma lui lucreaza pentru firma de intermedieri. Firma de intermedieri lucreaza pentru firma mare. Omul lucreaza pentru firma mare. Toata lumea e multumita: daca omul nu face fata, firma mare inceteaza contractul cu firma de intermedieri, care inceteaza contractul cu PFA-ul omului, care om, la rindul lui, n-are ce face. In unele cazuri, cum e la mine, firma mare e atit de mare incit lucreaza numai cu o singura firma mare de intermedieri care, la rindul ei, lucreaza cu mai multe firme de intermedieri mai mici, care, la rindul lor, lucreaza cu PFA-urile oamenilor. Nu e SF, e realitate. Si ajungem la punctul doi. (va urma)
  • +9 (9 voturi)    
    mda (2) (Duminică, 24 mai 2015, 22:39)

    Conservator [utilizator]

    2) Statului socialist german ii convine de minune. Bastinasii din Germania stiu si se feresc ca de dracu' de firmele de intermedieri, mai ales de alea deschise de diversi polonezi. Pentru ei asigurarile sociale functioneaza bine (acum intelegeti de ce scandalul cu tiganii care vin sa ia ajutoare sociale? fenomenul exista si e practicat intens de turci care vin in Germania sa-si ridice ajutoarele si apoi pleaca in Turcia, sa le cheltuiasca -- numai ca acum, odata cu venirea romanilor si a bulgarilor lucrurile se cam imput, nu prea mai e malai (Geld, cum zic ei)).
    Statului socialist sclavagist german ii convine pentru ca, cu cit mai lung lantul de intermediari, cu atit mai mult impozit ia, e simplu. Inca o data, pentru cei care au deschis Hotnews-ul mai tirziu: lantul e cam asa: OM - Gewerbe (PFA) - firma de intermedieri mica - firma de intermedieri mare - firma mare. Circiutul muncii: om --> firma mare. Circiutul banilor: firma mare --> firma de intermedieri mare --> firma de intermedieri mica --> Gewerbe (PFA) --> om. Avantaj Angela Merkel. (va urma)
  • +9 (9 voturi)    
    mda (3) (Duminică, 24 mai 2015, 22:50)

    Conservator [utilizator]

    Din banii pe care firma mare ii plateste pentru munca respectiva se scad: comisionul firmei de intermedieri mari, comisionul firmei de intermedieri mici, impozitul pe profit la ambele, impozitul pe profit la Gewerbe (PFA-ul) omului. Impozitul catre primaria orasului in care isi desfasoara activitatea PFA-ul. TVA-ul (easy comes easy goes). Obligativitatea platii unei taxe de 100 si ceva de euro catre Camera de Comert si Industrie (IHK).
    Omul are "dreptul" sa plateasca restul: asigurarea de sanatate, chirie, intretinere, telefon + internet, taxa radio-tv, chiar daca n-are TV si nu stie germana, transport (desigur, unele costuri sint deductibile, dar asta nu inseamna ca iti iei banii inapoi ci ca platesti impozit pe o suma mai mica, da?). Asigurare de pensie (asta nu e obligatorie).
    Desigur, exista o lege care spune ca, daca timp de 3 ani ai muncit in felul asta si vine un control de la fortele de munca, firma mare e obligata sa-ti plateasca toate darile ca si cum ai fi fost angajat pe bune. Dar sa se afle cind vine controlul respectiv stiind ca statul german are 25% din firma mare? Exact, niciodata. Plus ca mai exista o rezolvare "eleganta": omul e dat afara inainte de 3 ani.
    • +6 (6 voturi)    
      Ai un plus de la mine (Duminică, 24 mai 2015, 23:44)

      potaissa [utilizator] i-a raspuns lui Conservator

      pentru ca porcariile astea trebuie sa inceteze.
  • -2 (4 voturi)    
    din minunatiile statului (Luni, 25 mai 2015, 9:35)

    xanti [utilizator]

    Capitalist ultra corect si perfect numit Germania.
    In Romania se crede ca cei de stanga sunt prorusi ca sunt a lui Putin si asa mai departe,cand in realitate capitalistii ne jumulesc ca pe gaini si noi inghitim minunea capitalismului pana nu mai putem.
  • +1 (1 vot)    
    victime colaterale (Luni, 25 mai 2015, 20:16)

    EugenDragne [anonim]

    Da, dar situaţia prezentată este doar o parte a ecuaţiei, deoarece fiscul german are mecanisme complexe de control şi metodele de ocolire sunt la fel de complexe, în general un proiect când ajunge la 80% realizare începe să scârţâie, profiturile sunt trase prin firmele de consultanţă afară, apoi subcontractorii dau faliment, se judecă treaba, antreprenorul general îşi ia pierderile din asigurarea afacerii, apoi lucrările sunt finalizate de alţi subcontracori (de cele mai multe ori muncitorii sunt aceiaşi dar împrumutaţi de alte firme). Şi din toata schema asta au toţi de mâncat o pâine, şi avocaţi şi asigurarile, evident ei îşi taie o felie din pâinea muncitorilor. Muncitorii neplătiţi sunt doar victime colaterale dintr-o schemă mai vastă de evaziune.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri