Miercuri, 29 octombrie, a fost lansată, la Roma, ediţia anuală a Raportului Dossier Statistico Immigrazione UNAR 2014, cel mai complet studiu dedicat fenomenului migratoriu în Italia. Lansarea s-a bucurat, ca în fiecare an, de un interes major din partea presei italiene, din partea autorităţilor şi reprezentanţilor comunităţilor de străini prezente în Peninsulă.

Despre noutăţile legate de românii stabiliţi în Italia, potrivit ultimelor statistici prezentate în Raport, am vorbit cu Antonio Ricci, expert în chestiuni de imigraţie şi unul din coordonatorii echipei de cercetători care a realizat studiul. L-am întrebat dacă românii se întorc sau nu acasă şi cum suntem priviţi de către italieni.

Un milion de români în Italia

"Este confirmat şi în ultimul Raport: românii, cu o prezenţă de circa un milion de persoane (numărul exact, la sfârşitul anului 2012 fiind 933.354) reprezintă cea mai numeroasă comunitate de străini din Italia. Desigur, mulţi s-au întors în ţară, din cauza crizei dar şi datorită faptului că acum e mult mai uşor şi mai ieftin pentru ei să se întoarcă, fie şi pentru o scurtă perioadă de timp.

Pe de altă parte, au sosit alţi români în locul celor care au plecat. Prin urmare, am putea spune că prezenţa se menţine stabilă, în jurul cifrei de un milion – potrivit datelor oficiale".

Volumul prezentat arata ca, în 2012, exact 80.080 de conaţionali s-au înscris la Evidenţa Populaţiei din Italia, devenind în consecinţă rezidenţi, în timp ce 9.194 de cetăţeni au fost şterşi din baza de date a primăriilor din Peninsulă, ca urmare a plecării din Italia.

"Migraţie circulară"

În ceea ce priveşte comunitatea de români, avem de-a face cu ceea ce se numeşte "migraţie circulară", precizează Antonio Ricci: "Sunt români care lucrează, alternativ, în România şi Italia, în funcţie de anotimp, posibilităţile sau alternativele pe care le găsesc".

Peste 3000 de căsătorii între cetăţeni români şi italieni: majoritatea între românce şi italieni

Un alt indiciu care demonstrează gradul de integrare a românilor, pe lângă cea economica, este creşterea numărului de căsătorii mixte, în care un soţ este român. În 2012, au fost înregistrate 2839 căsătorii între bărbaţi italieni şi românce şi doar 173 de căsătorii între italience şi români (de peste 15 ori mai mult). E în creştere şi numărul de cupluri în care românii se căsătoresc cu ne - italieni – 1035 astfel de ceremonii au fost oficiate în 2012 în Italia.

Locurile de muncă si un record dramatic al accidentelor mortale

Potrivit Raportului, care citează date Eurostat, majoritatea românilor (trei din patru) beneficiază de contracte pe timp nedeterminat full time. Cele mai multe românce lucrează în casele italienilor ca asistente sau menajere, sunt angajate de diferite firme de curăţenie, sau muncesc în restaurante si ramura hotelieră. Bărbaţii, în patru cazuri din zece, sunt angajaţi în construcţii.

Echipa de cercetători a pus accentul şi asupra condiţiilor dificile de muncă ale angajaţilor români, mai ales în construcţii. În 2013, aproape 17.000 de români s-au accidentat la locul de muncă, în 39 de cazuri fiind vorba de accidente mortale - un record printre angajatii straini. Sunt romance exploatate de angajatori, unul din cazurile cele mai dramatice fiind al "sclavelor de la Ragusa" – femei constrânse să muncească în condiţii infernale şi să aibă relaţii sexuale cu patronii, caz denunţat de revista Espresso la începutul lunii septembrie.

Românii din Italia au trimis acasă, în 2013, 861 de milioane de euro

Deşi lucrează în Peninsulă, cei mai mulţi români decid să trimită o parte din bani rudelor ramase acasă, sau în investească în patrie. Datele furnizate de Banca d’Italia şi coroborate în Raport arată o uşoară creştere a remitenţelor în 2013 faţă de anul precedent. Astfel, românii au trimis 861 de milioane de euro, asigurând, potrivit studiului "un sprijin fundamental familiilor rămase în patrie şi întregii economii".

"Model pozitiv de integrare, dar prejudecăţile rămân"

În presa din Italia continuă să apară articole cu ton alarmist legate de prezenţa românilor în Peninsulă. L-am întrebat, la final, pe Antonio Ricci cum vede percepţia opiniei publice din Italia faţă de români în anul 2014.

"Românii alcătuiesc o comuitate care se integrează din ce în ce mai bine, devenind un model pozitiv, am putea spune. Pozitiv pentru că în centrul integrării se află munca: e vorba de persoane care au venit aici să lucreze. Din păcate, nu s-a înregistrat o îmbunătăţire netă a modului în care sunt percepuţi de către o parte a opiniei publice, din 2007 până în prezent. E paradoxal, dacă ţinem cont de faptul că, în prezent, românii nici nu mai au statut de imigranţi, ci de cetăţeni comunitari mobili. Menţinerea prejudecăţilor, în ciuda integrării reale a foştilor imigranţi trebuie să ducă la reflecţii serioase în cadrul întregii noastre societăţi".

Notă: Datele statistice prezentate în studiu provin din surse diferite şi sunt referitoare la anii 2012 respectiv 2013, în funcţie de originea informaţiilor.

VIDEO Interviu Antonio Ricci: