100.000 de euro compensatie salariala pentru muncitorii romani iesiti la proteste in Frankfurt

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Marţi, 11 martie 2014, 18:54 Actualitate | Diasporă


Protest al muncitorilor romani la Frankfurt (Foto Ralf Helwerth)
Foto: Hotnews
Un nou scandal legat de muncitorii romani din constructii a izbucnit in Germania. La finele lunii februarie, cincizeci de muncitori care nu si-au incasat salariile cuvenite din luna noiembrie a anului trecut au iesit in strada, sprijiniti de sindicatul german IG Bau. Protestul a avut loc langa santierul unde se construieste un hotel de lux din Frankfurt am Main. Scandalul a antrenat si politicieni locali, soldandu-se in final cu o solutie favorabila muncitorilor romani. 100.000 de euro le-a platit saptamana trecuta, retroactiv, firma de antrepriza generala Max Bogl. Meandrele afacerii sunt insa mai intinse, vizand si un subantreprenor din Romania.  

"Germania, tara a traficantilor de oameni" si "Muncitorii imigranti, lipsiti de drepturi ale omului?" sunt doar doua dintre textele de pe afisele de protest ale muncitorilor romani. Circa 170.000 de euro au socotit acestia ca li s-ar mai datora pentru munca depusa in ultimele luni. Sindicatul german din constructii, IG Bau, le-a luat in serios doleantele si i-a sprijinit. "E deja al nu stiu catelea caz pe santierele din Frankfurt", declara Harald Fiedler, seful asociatiei sindicatelor DGB din Rhein-Main.

Proiectul imobiliar se refera la construirea unui hotel pe Europaallee 42-46, in apropierea complexului expozitional din Frankfurt, al carui finantator este GBI AG, un dezvoltator imobiliar din Berlin. Acesta a contractat lucrarile de constructie cu firma Max Bogl din Neumarkt, landul Bavaria. Firma germana e reprezentata si in Romania, prin Max Boegl Romania SRL, cu sediul in Bucuresti.

Implicata in cateva mega-proiecte de constructii in Romania, compania germano-romana n-a fost scutita de aparitii mai putin placute in presa. E vorba de surparea de teren din august 2010, ca urmare a modernizarii aeroportului din Sibiu, sau contractul atribuit fara licitatie publica, de peste 50 de milioane de euro, pentru lucrari la metroul bucurestean.

Al treilea actor in scenariul scandalului de la Frankfurt este subantreprenorul cu care a lucrat firma Bogl, S.C. K&T Construct Germarom S.R.L., din Tecuci. Aceasta firma ar fi racolat muncitorii din Romania, promitandu-le 1.500 de euro pe luna. Salariul tarifar din constructii in Germania este de 13,95 euro/ora. Muncitorii declara ca ar fi semnat contracte de lucru, insa acestea ar fi ramas la angajator. La fel s-a intamplat cu statele de plata.
Un purtator de cuvant de la Max Bogl a declarat ca "documentele pe care le-am primit de la K&T erau in ordine". Nu la fel a considerat si fiscul din Chemnitz, care a sesizat ca reprezentanta subantreprenorului din Germania nu a platit impozit pe salarii si in consecinta a emis o decizie de executare silita.

Fara sa-i intereseze cum isi "spala rufele" intre ele cele doua firme, muncitorii romani au recurs in final la proteste de strada, pentru a-si primi banii cuveniti.

"Ca antrepriza generala, Max Bogl e raspunzatoare de salariile nete ale muncitorilor. Aceasta rezulta din legea fortei de munca delegate, pentru domeniile incluse in aceasta lege. Intre acestea se afla si bransa constructiilor", ne precizeaza Mihai Balan, coordonator de proiect in cadrul "Asociatiei Europene pentru chestiuni legate de migratia muncii", din Mainz.

El s-a implicat activ in actiunea de sustinere a muncitorilor de la Frankfurt, care a fost realizata de sindicatul IG Bau din Hessen, impreuna cu Centrul de consiliere Rhein-Main Faire Mobilitat. "Bogl a platit peste 100.000 de euro, achitandu-se astfel de obligatie. Nu va mai avea loc un proces de munca, deoarece a avut loc o intelegere amiabila", mai explica Balan.

Cu toate acestea, intelegerea "amiabila" a avut loc doar dupa zile de proteste si dupa ce pe santier au intrat vamesii germani care se ocupa de munca la negru, luand declaratii de martori, de la muncitori. Si probabil ca lucrurile ar fi fost maturate sub pres, daca nu ar fi ajuns si pe agenda unor politicieni social democrati locali: primarul general Peter Feldmann, presedintele factiunii SPD de land, Thorsten Schafer-Gumbel, parlamentarul Ulli Nissen.

Iar fiindca muncitorii ramasi fara salarii au ajuns in parte sa nu mai aiba ce manca, ei au primit hrana de la Fundatia Eberhard-Schultz pentru drepturile omului. In aceeasi situatie ajunsesera, in 2013, alti muncitori romani din constructii. Despre "Scandalul muncitorilor romani neplatiti pe santierul de la Bostalsee" am relatat pentru Hotnews in aprilie, anul trecut.

L-am intrebat pe Mihai Balan cat de frecvent apar astfel de cazuri de abuz salarial fata de muncitorii romani din Germania, caci nu doar pe santiere, ci si in macelarii sau la munca pe ogoare romanii au fost uneori tratati "ca niste sclavi". Nemaivorbind de bransa prostitutiei, care nu este incriminata in Germania si unde multe persoane, chiar si minori, au ajuns in ghearele traficantilor de carne vie.

Ne-a fost explicat urmatorul mecanism: "Exploatarea muncitorilor migranti a luat diverse forme. Una dintre acestea e declararea acestora (uneori chiar fara stirea celui in cauza) ca intreprinzatori, de forma". In zona constructiilor, aceste firme gen PFA sunt eventual cuprinse in societati de drept civil (GbR).

Intermediarii si agentii care organizeaza antreprenoriatul de forma primesc contracte de la firma de antrepriza generala din constructii, creeaza aceste pseudo-GbR, prin care se incheie contracte de lucru pro forma. In principiu, se da impresia ca ar fi vorba de un lant de firme care presteaza. In realitate, se mascheaza angajari simple, cu scopul evaziunii fiscale si adesea in paguba celui angajat.

Exploatarea se mai realizeaza prin angajari fara forme legale, munca la negru si trimitere la lucru in strainatate a unor angajati, chipurile, in firme din tara. "Tuturor acestor practici le este caracteristica incalcarea masiva si sistematica a dreptului muncii, dar si al celui social, fiscal si chiar penal", spune Balan. "Insa aceasta nu se intampla doar in constructii. Domeniile periclitate sunt transporturile si logistica, agricultura, industria carnii, ingrijirea persoanelor, imobilelor sau curatenia industriala".

In 4 martie, cei cincizeci de muncitori romani au consimtit primirea platilor compensatorii de la Max Bogl. Hotelul de lux "Hampton-by-Hilton" din Europaallee va fi terminat insa, in 2015, fara ei, caci saptamana trecuta urmau sa-si ia ramas bun de la containerele din Hanau unde au fost cazati si sa ia calea intoarsa, spre Romania. Un caz rezolvat doar in parte, intr-o poveste fara de sfarsit. Luni 11 martie, Mihai Balan avea un nou caz, la Karlsruhe. Se va da oare, caracatitei, de cap? 








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















4583 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS
Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by