Ambasadorul in Finlanda, Catalin Avramescu, s-a opus trimiterii de catre Guvern, la Helsinki, a unui atasat pe probleme de munca, spunea in urma cu doua saptamani, ministrul de Externe, Titus Corlatean. Acesta afirma ca a fost nevoie de infiintarea unui astfel de post, deoarece, conform Ministerului Muncii, "avem probleme cu romanii de acolo". Corlatean a mai declarat ca Avramescu este inca ambasador in Finlanda, "dar nu am semnale neaparat incurajatoare profesional". HotNews.ro a incercat sa afle cat de reala este necesitatea existentei unui post de atasat oe probleme de munca intr-o tara ca Finlada. Potrivit ultimelor statistici, in Finlanda erau inregistrati 1.303 cetateni romani, iar noiembrie 2012, doar 114 cetateni romani se aflau in cautarea unui loc de munca. Acestea sunt cifre furnizate chiar de Ministerul Muncii.

  • Context. In urma cu doua saptamani, Titus Corlatean il critica aspru pe ambasadorul Catalin Avramescu din cauza ca s-a opus infiintarii unui post de atasat  pe probleme de munca. Corlatean spunea ca in Finlada "avem si dificultati" din cauza unor conationali. "Ministerul Muncii a decis ca avem nevoie, avem  probleme cu romanii de acolo, trebuie sa fie un om, asa cum exista si in alte capitale europene, care sa se ocupe de reinsertia sociala, de relatia cu  autoritatile respective, pe problemele sociale, munca. Or, nu avea competenta sa indrazneasca sa se opuna la asa ceva", a precizat ministrul.
  • In noiembrie 2012, Anita Cristea a fost numita atasat pe probleme de munca in Finlanda

HotNews.ro a incercat sa afle care sunt aceste probleme pe care le genereaza romanii pe piata muncii din Finlanda. Din raspunsurile primite din partea Ministerului Muncii reiese ca nu sunt probleme grave. Un motiv ar putea fi si faptul ca nu exista prea multi romani in Finlada.

"Potrivit statisticilor publicate de catre Serviciul Finlandez pentru Imigratie, la nivelul anului 2010, un numar de 1303 cetateni romani se aflau inregistrati cu drept de sedere in Finlanda. Aceste statistici nu includ cetatenii finlandezi de origine romana, persoanele cu dubla cetatenie si cetatenii romani care se afla temporar pe teritoriul statului finlandez. Sub aspectul categoriei socio-profesionale, un numar insemnat de cetateni romani rezidenti in acest stat au studii superioare si lucreaza in calitate de specialisti in domenii precum telecomunicatii, IT, invatamant si cercetare", se arata in raspunsul Ministerului Muncii.

Intrebat daca exista probleme majore legate de cersetorie, Ministerul Muncii a oferit un raspuns general: "Problema cetatenilor confruntati cu riscul excluziunii sociale, indiferent de nationalitatea si etnia acestora, preocupa autoritatile finlandeze atat de la nivel central cat si de la nivel local. Sistemul finlandez de securitate sociala este unul dintre cele mai performante din lume, reusind sa asigure celor aflati in dificultate sprijin real in vederea depasirii situatiei de criza. Din acest motiv cersetoria in Finlanda reprezenta un fenomen necunoscut pana in urma cu cativa ani, cand a inceput sa fie practicat din ce in ce mai frecvent in exclusivitate de straini. In prezent cersetoria nu este considerata infractiune in Finlanda, desi anul trecut 3 deputati ai Partidului Nationalist Finlandez au inaintat Parlamentului o propunere de lege prin care cersetoria sa devina infractiune, insa aceasta nu a fost aprobata".

Ministerul Muncii a mai precizat ca "nu exista atitudini discriminatorii ale autoritatilor finlandeze la adresa romanilor".

In ceea ce priveste necesitatea unui post de atasat pentru probleme de munca, Ministerul Muncii sustine ca "a fost infiintat ca urmare a evolutiilor din perioada 2010-2011 in dosarul cetatenilor romani de etnie roma prezenti pe teritoriul acestei tari", fara a precizat despre ce evolutii este vorba."De asemenea, in acelasi context, autoritatile finlandeze au mentionat necesitatea ca atasatul pe probleme de munca si sociale sa aiba un profil profesional care sa includa experienta in domeniul activitatii destinate sprijinului si incluziunii sociale a persoanelor apartinand minoritatii roma", mai arata Ministerul Muncii.

  • Ce face atasatul pentru probleme de munca in Finlanda

Intrebat despre dosarele inregistrate din momentul infiintarii acestui post (n.red. noiembrie 2012), Ministerul Muncii a raspuns ca "activitatea atasatului de munca de la Helsinki trebuie privita nu doar prin prisma cazurilor gestionate, ci mai ales din perspectiva stabilirii unor relatii directe de lucru cu autoritatile finlandeze, pentru reinsertia sociala a persoanelor, pentru informare si preventie".

"De cand si-a inceput mandatul atasatul pentru probleme de munca si sociale in cadrul Ambasadei Romaniei din Finlanda, au fost inregistrate cazuri legate de procedura de angajare pe piata locala, identificarea de locuri de munca pentru romani, respectarea legislatiei privind drepturile angajatului, dreptul la alocatia pentru minori, ajutor social, pensie, cazuri care au fost rezolvate prin informare si dialog cu autoritatile competente finlandeze. De asemenea, atasatul de munca a stabilit o cooperare cu autoritatile centrale si locale, cu responsabilitati in domeniul protectiei sociale, ca si cu ONG-urile de profil", mai spus Ministerul Muncii.

Potrivit acestuia, statutul atasatului pe probleme de munca si sociale este reglementat de art. 21, alin. (3) din HG nr. 10/2013 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, atributiile atasatului fiind: sustinerea si protejarea intereselor lucratorilor romani in strainatate; promovarea mobilitatii lucratorilor in cadrul Uniunii Europene; informarea lucratorilor asupra riscurilor muncii ilegale.

"Infiintarea postului de atasat pe probleme de munca si sociale a fost o masura cu un puternic semnal politic de disponibilitate a guvernului roman pentru cooperarea cu autoritatile finlandeze, in vederea gestionarii fenomenului de reinsertie sociala a cetatenilor romani de etnie roma aflati in Finlanda", a mai afirmat Ministerul Muncii.