Performing Historycu Ion Grigorescu şi grupul de artişti Anetta Mona Chişa şi Lucia Tkáčová este proiectul care reprezintă România la cea de-a 54-a Expoziţie Internaţională de Artă - la Biennale di Venezia 2011, Giardini di Castello.

Performing History are ca scop principal idee mai multor modalităţi de relaţionare a istoriei şi a istoriei actuale ca ipostază a diverselor modernităţi specifice. Concentrându-se pe practici estetice şi artistice diferite care nu sunt specifice doar României, ci întregului est european, acest proiect nu încearcă să repună în act o istorie trăită a artei ultimelor decenii sau a istoriei post-totalitarismului din Est, ci încearcă să evidenţieze faptul că unica abordare posibilă este aceea de a compara în mod echitabil diferitele forme de modernizare.

Potrivit IRCCU, conceptul curatorial evoluează ca dialog comparativ transgeneraţional între Ion Grigorescu, o figură legendară a artei experimentale româneşti şi artiştii Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová, între cei doi curatori, Maria Rus Bojan şi Ami Barak, şi în implicarea scriitorului Bogdan Ghiu şi a sociologului Vasile Dâncu.

Proiectul propune o reevaluare creativă a propriei noastre istorii cu mijloacele unei asamblări vizuale dinamice: o meta-prezentare în cadrul căreia istoria este prezentată la diverse niveluri de înţelegere, care reflectă principalele provocări şi paradigme apărute în spaţiul Europei post-comuniste.

Elementele explorate sunt natura ambiguă a tradiţiilor moderne şi neo-avangardiste din Europa de Est, estetica precarietăţii, permanenţa realismului minimal, religiozitatea şi spiritualitatea convertite în practica artistică conceptuală, reprezentarea corpului şi articularea noilor semiotici bazate pe reactivarea simbolurilor moştenite din perioada comunistă.

Ion Grigorescu, născut în 1945 la Bucureşti, este o figură reprezentativă, o personalitate de marcă în domeniul artei conceptuale şi performance din România. Alături de alţi artişti est-europeni precum Jiří Kovanda, Július Koller, Mladen Stilinović sau, mai târziu, Tibor Hajas, Ion Grigorescu este din ce în ce mai recunoscut pentru rolul său în promovarea artei clandestine, de rezistenţă, în timpul regimului comunist. Precursor al utilizării conceptuale şi performative a propriului corp ca medium artistic în România la începutul anilor ’70, Grigorescu este unul dintre puţinii artişti români care au ilustrat, într-o manieră radicală şi conceptuală. teme contemporane perfect sincronizate cu propriul prezent. Grigorescu a avut o contribuţie uriaşă la formarea conştiinţei critice capabile să articuleze o critică genuină universală în termeni raţionalist-discursivi, performativi şi artistici.

Prin această expoziţie, artistul îl conduce pe vizitator într-o călătorie prin cotidian, pentru a atinge sfere ale vieţii emotive, sociale, istorice, sexuale, politice şi spirituale. Printr-un display care funcţionează ca o unică instalaţie, lucrări istorice, documentări ale unora dintre cele mai faimoase performance personale din anii ’70 şi ’90 sunt combinate în noi realizări video, dintre care una concepută special pentru acest proiect, se arata in comunicatul IRCCU.

Aparţinând unei generaţii diferite, cel mai tânăr duo artistic (Anetta Mona Chişa & Lucia Tkáčová) reactivează referinţele istorice şi le transformă în noi semnificaţii şi experienţe, întărind legăturile dintre generaţii şi demonstrându-i astfel continuitatea critică şi etică. Cele două artiste lucrează împreună din 2000. Demersul lor artistic intenţionează să aducă o mai bună percepţie a stării de introspecţie, o curiozitate în explorarea lumii de astăzi şi o relaţionare complexă între individual şi colectiv în societatea contemporană. Contribuţia lor la proiect consistă într-o operă video produsă special pentru Bienală şi într-o intervenţie conceptuală pe laturile clădirii Pavilionului României. Ultima operă tratează misiunea, structura şi potenţialitatea Bienalei de la Veneţia ca instituţie. Ambele opere se referă la disensiuni ca părţi ale conflictului intern care defineşte statutul artiştilor în societatea contemporană.

Catalogul - tipărit sub forma unui număr special al revistei IDEA arts+society şi îngrijit de scriitorul şi teoreticianul Bogdan Ghiu, care a avut o contribuţie esenţială la proiect încă de la început – va completa expoziţia. Conceptul editorial defineşte evoluţia artiştilor între structura politică şi filosofică a Estului european, regiune care trece printr-un proces de re-inventare proprie. La catalog participă critici, curatori, istorici de artă. sociologi, filosofi din fostul spaţiu de dincolo de Cortina de Fier.

În colaborare cu Vasile Dîncu şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), va fi dezvoltat un proiect special privind inter-relaţionarea cu publicul vizitator. Acest studiu experimental va încerca o sondare a memoriei colective în Est şi Vest, pentru a cerceta receptarea proiectului Performing History. Scopul studiului este identificarea percepţiei occidentale asupra Estului în general şi asupra comunismului în particular, dar şi o evaluare a unei reinterpretări a comunismului şi a stereotipurilor despre capitalismul văzut dinspre Est.