Campania pentru prezidentialele din octombrie a luat o scurta pauza iar fotbalul a tinut un minut de reculegere in Argentina, inainte de funeraliile de duminica ale scriitorului Ernesto Sabato, ultimul gigant al secolului XX, care a decedat ieri, la varsta de 99 de ani, relateaza AFP.

Ernesto SabatoFoto: Agerpres/AP

Sute de persoane continuau sa vina duminica dimineata la Club Defensores, din Santos Lugares (provincia Buenos Aires), unde sunt depuse ramasitele sale, in conditiile in care inmormantarea urmeaza sa aiba loc la jumatatea zilei, la cimitirul Pilar (54 km de capital).

Un minut de tacere a precedat toate meciurile de fotbal, sambata. Cea mai emotionanta ceremonie a fost cea organizata pe stadionul Ville de La Plata, unde evolueaza Estudiantes, echipa pentru care Sabato era un fervent suporter.

Si oamenii politici au lasat deoparte disputele.

"Cel mai mare dintre noi ne-a parasit", a declarat candidatul Ricardo Alfonsin, fiul presedintelui Raul Alfonsin, cel care l-a numit pe Sabato, in 1984, data la care Argentina a revenit la democratie, in fruntea Comisiei de ancheta asupra celor 30.000 de persoane disparute in timpul dictaturii (1976-1983).

Un alt candidat, primarul de dreapta al Buenos Airesului, Mauricio Macri, a subliniat ca "intelepciunea, modestia si cinstea lui Sabato le vor lipsi pentru totdeauna argentinienilor".

Vicepresedintele si rivalul presedintelui Cristina Kirchner, Julio Cobos, a afirmat ca "cel mai frumos omagiu care ar putea fi adus lui Sabato ar fi promovarea lecturii operei sale".

Fizician, pictor si intelectual angajat, a fost ultimul dintre gigantii literaturii argentiniene a secolul XX, alaturi de Jorge Luis Borges, Adolfo Bioy Casares si Julio Cortazar.

Trei romane, traduse in peste 30 de limbi, i-au adus consacrarea internationala: "Tunelul" (1948), salutat de Albert Camus si Graham Greene, "Eroi si Morminte" (1961) si "Abaddon, exterminatorul".

Eseul sau "Inainte de sfarsit" (1999), considerat drept testamentul sau spiritual, balanseaza intre credinta si scepticism.

In tinerete, a fost secretar al Tinerilor Comunisti si a crezut in Revolutie. Dar scepticismul la temperat. Se definea cateodata drept "anarhist crestin", altadata "ateu".

Dupa ce si-a luat doctoratul la Universitatea din La Plata, a lucarat la Paris la laboratorul Curie.

Ducea o viata dubla: seara, la Montparnasse, frecventa suprarealistii si se visa poet. Ziua, era pasionat de fizica atomului.

Sabato a povestit ca a trait la Paris trei crize ale existentei sale: atunci cand, militant comunist, s-a refugiat pentru a scapa de un stagiu de reeducare la Scoala leninista din Moscova, cand lucra cu Curie si se temea ca va declansa Apocalipsa si cand un prieten suprarealist i-a propus o sinucidere comuna.

Reintors in Argentina, dupa un stagiu la Massachusetts Institute of Technology (MIT, Cambridge, SUA), isi reia lucrarile legate de relativitate.

Incepand cu 1945, se consacra literaturii, romane si eseuri.

"Scriu pentru ca altfel as fi mort: pentru a cauta sensul existentei", explica el.

In ciuda celebritatii sale, Sabato si-a trait modest ultimii ani in casuta sa din Santos Lugares, alaturi de fidela sa secretara care i-a devenit sotie, Elvira Gonzalez Fraga.