Filmele lui Slavomir Popovici (1930-1983), unul dintre cei mai importanti regizori de documentare din Romania vor putea fi vizionate miercuri, 10 feburuarie, de la orele 17, 30, in sala Horia Bernea a Muzeului Taranului Roman. Filmele sale, in majoritate de arta si etnografice, depasesc sfera stricta a documentarului, putind fi considerate poeme filozofice pe temele trecerii timpului si ciclului vietii. Vor vorbi Laurentiu Damian; regizor, Radu Rautu, etnograf ; Sorin Vieru, profesor la facultatea de Filozofie a Universitatii Bucuresti.
Slavomir Popovici s-a nascut in 1930, la Virset, in Serbia, iar in 1949, la varsta de 17 ani, trece granita in Romania. Intre 1951- 1956 este student al Facultatii de Regie din Bucuresti iar imediat dupa absolvire se angajeaza la Studioul de film documentar ”Alexandru Sahia”.
Primul sau film este unul despre pionieri, dar intr-un mod cu totul neconventional. Inventeaza Ziua nasturilor bine cusuti, carora pionierii le cintau un imn…
Mai tarziu, impreuna cu colegii sai Erich Nussbaum si Catrinel Oproiu scrie un manifest al filmului documentar prin care cere sa se faca filme reale, cu mijloace moderne.
Toate filmele lui au avut probleme, au fost cenzurate, nu il reprezinta in totalitate.
Potrivit MTR, in cadrul serii Slavomir Popovici vor fi proiectate urmatoarele productii:
Holde
Obiceiuri legate de ciclurile agrare ale griului si semnificatiile lor rituale.
Bun ca ziua
Traiectoria piinii „sarbatoresti”de la griu la colac (cel mai efemer produs al artei taranesti) si prezenta acesteia in momentele fundamentale ale ciclului vietii: nastere, nunta, moarte. In comunele Maieru (Bistrita Nasaud), Frecauti (Bucovina), Bixad (Oas), Polovraci (Gorj).
Semnul bradului
Obiceiurile si domeniile artei populare in care este prezent bradul, simbolul continuitatii si al reinnoirii vietii.
Semnul omului
Reprezentarile omului in ornamentica populara, prezenta in toate evenimentele esentiale ale vietii, de la nastere la moarte.
5.Semne
Simbolurile artei populare citite ca semne ale succesiunii generatiilor si virstelor in sarbatorile traditionale si in ciclul vietii.
Opreste-te, trecatorule
Contrapunct intre imaginile si textele epigrafice de pe monumentele funerare romane din primele secole ale erei noastre, in spatiul carpato-dunarean (gasite in muzeeele arheologice din Constanta si Adamclisi), si inscriptiile si desenele de pe crucile de la
Sapinta.
Nunta pe Valea Carasovei.
O marturie despre viata spirituala a populatiei sirbesti si croate de pe Valea Carasovei, din Muntii Banatului ( locuitori ai satelor Carasova, Clocotici, Lupa, Ravnic, Vatnic si Nermat, veniti cu o jumatate de mileniu in urma de pe teritoriul fostei Iugoslavii).
Despina Doamna si Floarea lui Toma
Doua cintari paralele: cea a Doamnei Despina, sotia voievodului Neagoe Basarab ( secolul al XVI-lea) si a Floarei lui Toma, sotia unui pastor din Ciunget ( secolul al XIX-lea): cuvinte catre urmasi ( cuprinzind si extrase din Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie).
Victime si vinovati
Film utilitar realizat la cererea Ministerului Chimiei despre posibilele efecte ale unor butelii de aragaz improvizate si neautorizate, pretext pentru a prezenta un cine verite tragic in comuna Vadul Parului la sfirsit de ani 60.
Uzina
Un eseu cinematografic pornind de la sarbatorirea zilei de 1 mai, in 1965, la uzina 1 mai din Ploiesti, producatoare de utilaj petrolier – in care sint urmarite schimbarile produse in viata sociala de aparitiei uzinei, prin analogii imagistice neasteptate si metaforice.
Soarele negru
Un poem cinematografic despre timp si virstele omului pornind de la broderii medievale romanesti infatisind compozitii ale plingerii.
Letopisetul lui Hrib
Transpunerea cinematografica a cronicii lui Toader Hrib, taran din satul Arbore, judetul Suceava, si intemeietor al unui muzeu local.
Romante aspre
Istorii ale locomotivelor de ieri si de azi, ca semne ale trecerii timpului si schimbarilor sociale.
o, Stefan Voievod ctitor
Arta din vremea lui Stefan cel mare, folosind drept comentariu cronicile vremii.
