Interviu HotNews.ro

Vintila Mihailescu: "Spunem ca suntem tara europeana de drept, dar ne comportam ca o comunitate rurala din fundul Dobrogei"

de Magda Barascu     HotNews.ro
Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 13:09 Actualitate | Cultură

"In cazul antropologiei, cuvantul cheie este comparatia"
Foto: Hotnews
Crede ca lucrul cel mai de pret pe care l-a invatat din antropologie este stiinta de a-l asculta pe celalalt. Este din 2005 directorul Muzeului Taranului Roman. Si-a luat doctoratul in psihologie si este autorul manualului de Antropologie - cinci introduceri. A predat la numeroase facultati din Europa, in prezent este profesor la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative. In 1990 a initiat organizarea Societatii de Antropologie Culturala din Romania. Vintila Mihailescu a vorbit cu HotNews despre taranul roman, cultura romaneasca in peisajul Uniunii Europene, antropologie si lipsa de viziune a guvernantilor privind politicile agricole.

HotNews.ro: De ce sunteti pasionat de antropologie?

Vintila Mihailescu: De multe ori, cand incepeam cursurile de antropologie, spuneam ca antropologia este cel mai la indemana mijloc de a trai bine. Era putin metaforic, dar e si ceva realitate in aceasta poveste. Este un domeniu care baleiaza foarte mult de la abstractiunile de biblioteca, pana la teren, stat impreuna cu oamenii. Cunosti multa lume, intri in contact cu multa lume, vezi multe diferente, si ai timp sa reflectezi asupra lor. Chiar cred ca este o indeletnicire, mai mult decat o meserie, care tine si de un stil de viata. Antropologia nu poti s-o faci de la 9 la 2, ori o faci, ori n-o faci, nu e part-time este full-time. Si daca iti place viata, antropologia te ajuta. Exista o etnologie a culturii populare romanesti cu care ne-am obisnuit si care se cantoneaza, de regula, in specificul national. In cazul antropologiei, cuvantul cheie este comparatia.

Antropologia s-a nascut din comparatia dintre noi si ei. E o inventie europeana, imperiala. Nu intamplator s-a dezvoltat cel mai mult in Anglia, in Tarile de Jos, apoi in Franta, este legata de colonii. Administratorii coloniali trebuiau sa priceapa ce e cu astia, care sunt atat de ciudati, atat de altfel. Si-atunci antropologia s-a nascut din aceasta comparatie. A inceput cu intrebarea: sunt si ei oameni ca si noi? A inceput mai demult, cu indienii din Americi. Prin definitie  antropologia se ocupa cu comparatiile si pune totul intr-un cadru de referinta comparativ.

La noi nu exista insa dezbatere publica
Foto: Hotnews


Cred ca antropologia intr-un prim moment ne-ar folosi foarte mult si ne foloseste deja, ne scoate din acest peisaj local. Cultura romaneasca care este “de la Dunare pana la Tisa”, pe malul celalalt nu mai e. Dar nu poti sa intelegi nici macar folclorul romanesc daca nu te uiti intr-o parte si alta a Dunarii. O cultura nu se opreste la niste granite, mai ales cand acestea sunt recente. Cultura nu functioneaza in aceste limite. Antropologia, prin demersul ei specific, se uita si peste gardul vecinului, ca asta s-a obisnuit sa faca. Exista diferente pe care nu le poti intelege decat prin comparatie: diferit de ce? Diferit in sine nu exista. Exista diferit fata de. Si atunci trebuie sa iti dai seama fata de ce esti diferit si cum esti diferit. De exemplu, exceptionalismul romanesc: se intampla numai la noi si numai noua ni se poate intampla ceva.

Te uiti in jur si vezi ca aceste lucruri se intampla si in alte parti. Dupa care vezi ca se intampla, dar se intampla putintel diferit. De-abia atunci poti sa-ti pui intrebarile nu de ce se intampla asta la noi, ci de ce se intampla asa si nu in alt fel. De ce se intampla in ritmul asta si nu in alt ritm. Poti sa-ti pui intrebari corecte. Cred ca antropologia ne-ar folosi intr-un prim moment prin punerea unor intrebari mai corecte. Daca ai o problema bine definita, poti sa gasesti si raspuns. Daca intrebarea este “care este specificul romanului?”, va garantez ca neam de neamul nostru nu va gasi un raspuns la aceasta intrebare confuza.

O cultura nu se opreste la niste granite, mai ales cand acestea sunt recente

HotNews.ro: Cum se evidentia cultura romaneasca in peisajul acesta nou al Uniunii Europene?

Vintila Mihailescu: Deocamdata se evidentiaza prin cautare. Ne pierdem identitatea, nu ne-o pierdem? Haideti sa lamurim ce anume ne preocupa cu adevarat. Este o preocupare emotionala absolut legitima. Daca vrem sa gasim un raspuns trebuie sa formulam insa o problema altfel decat strict emotional. Pentru ca la emotii nu poti sa raspunzi decat cu emotii. Exista iubire si ura, simpatie si antipatie dintotdeauna. Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie sa raspundem la ceea ce incearca toate tarile, mai ales in momente de schimbare: sa se lamureasca nu atat de mult ce sunt sau ce-au fost, cit ce vrem sa fim. Aici noi inca nu ne-am lamurit. Nu ne-am lamurit si dintr-un motiv de orgoliu putin exagerat. Noi suntem europeni, ne tragem de la Roma, deci nu avem aceasta problema. Bun, ne tragem de la Roma, dar incotro ne ducem ? Nu putem sa ramanem in aceasta definire si identitate nationala, care acum doua secole, cand s-a pus problema nationala, era vitala. Altele sunt problemele acum. E nevoie de un proiect de tara, proiect national care sa spuna incotro vrem noi sa ne ducem, cam ce vrem sa facem cu tara noastra si de abia apoi sa vedem, sa ne punem intrebarea cum suntem. Stam bine, nu stam bine, suntem potriviti, nu suntem potriviti? Ceea ce ne dorim este si realizabil cu resursele pe care le avem sau nu ? Pentru ca altfel este o intrebare in gol. Cine suntem? Intrebarea este cine suntem in raport cu ce, ca sa ce ? Altfel cadem intr-un soi de platonism social, facem eseistica culturala si nu actiune sociala.

HotNews.ro: De ce lipseste un astfel de proiect?

Vintila Mihailescu: Fac o comparatie cu Bulgaria, pentru ca e o tara foarte similara, si pentru ca s-ar putea sa ne ajute sa cautam sa intelegem raspunsul. Bulgarii, cand au trecut si ei prin tranzitie, integrare si toate cele, nu aveau orgoliul nostru. Fiind calare pe Balcani, se stiau “balcanici”: daca nici ei nu sunt balcanici, cine mai e? Noi, fiind de la originile Europei, de drept trebuie sa fim acceptati asa cum suntem. Integrarea noastra in Europa trebuia sa fie doar o recunoastere a unui statut pe care l-am avut dintotdeauna. In consecinta, nu trebuie sa facem nimic. Daca nu trebuie sa facem nimic, de ce am vrea sa facem ceva? In timp ce bulgarii aveau sentimentul clar ca au cam festelit-o. Balcanii sunt cum sunt, daca nu se pun pe treaba, or sa ramana in afara Europei. Pentru ca ei n-aveau sentimentul ca sunt de drept in Europa. Ca le-a iesit sau nu le-a iesit, asta e partea a doua. Ca economic stau mai bine sau mai prost, e alta poveste. Dar au incercat macar sa-si stabileasca niste prioritati, sa stabileasca incotro se duc, ca sa nu ramina de


caruta.

Ca sa fiu foarte trivial, au ales turism, branza, gogosari, iaurt. Punct. Dar astea le fac extraordinar. Si ne-au luat la acest capitol de departe. Altceva? Suntem mici, nu putem. Noi suntem atat de mari incat le putem pe toate, nu avem o problema de proiect si de alegere. Le facem pe toate ca pe vremea lui Ceausescu. Nu se poate! Nu se poate sa fii si frumos, si destept si devreme acasa. Trebuie sa alegi ceva. Acest orgoliu de apartenenta, de vechime, de nobil scapatat in ultima instanta, a fost pagubos. Pe de alta parte, e partea politica pe care o tot stim si o pritocim de 20 de ani. Iar aceasta politica este, din acest punct de vedere, parohiala. Ne intereseaza doar ceea ce se intimpla in ograda noastra – si avem impresia ca ni se intimpla lucruri care ni se intimpla doar noua. Din nou exceptionalismul romanesc. Ca vrem, ca nu vrem, ca ne place sau nu, in secolul XXI nu te poti gindi pe tine insuti decit in contextul mondial in care ti-a fost dat sa traiesti. Trebuie sa ne intelegem si sa gasim o cale in acest context. Pentru ca altfel, daca ne uitam tot timpul in trecut si vrem sa scoatem calusarul de la naftalina si spunem astia suntem noi, lumea o sa zica “ce dragut !” si o sa-si vada de treaba.   Spunem ca suntem tara europeana de drept, dar ne comportam ca o comunitate rurala din fundul Dobrogei. Nu se poate !

Dupa 90, ne-am cam dus fiecare pe calea lui, intr-un individualism absolut firesc dupa decenii de colectivism fortat

HotNews.ro: Cum imaginati dumneavoastra un astfel de proiect, care credeti ca sunt elementele de succes? Cum l-ati imagina?

Vintila Mihailescu: Singurul raspuns pe care pot sa-l dau este ca doar printr-o dezbatere publica se poate realiza un astfel de proiect. La noi nu exista insa dezbatere publica. Exista confruntare sau cearta in public. E cu totul altceva. Formatul talk-show-ului, de pilda, este peste tot un format de confruntare. Mai exact, de infruntare. Se aleg special doi indivizi care stii ca trebuie sa se certe pentru ca stii ca asta da bine. Bun, pai atunci avem o cearta. Cearta nu inseamna dezbatere publica. Eu pot sa fiu de acord cu dumneavoastra sau sa nu fiu, sa am dreptate sau sa nu am. Pentru asta trebuie sa cream un spatiu public si dezbatere.




Eu nu am solutia si nimeni nu poate sa aiba solutia la aceasta intrebare. Romanul trebuie sa inceapa sa isi puna problema. Or, daca nu am inceput nici macar sa ne punem problema, cum putem sa ne gandim ca exista raspunsul? Dezbaterea publica este raspunsul preliminar la aceasta intrebare. Apoi, in niste ani de zile, se poate naste si raspunsul. Nu-i o poveste individuala si nu e o poveste privata. Ne priveste pe toti. Dupa 90, ne-am cam dus fiecare pe calea lui, intr-un individualism absolut firesc dupa decenii de colectivism fortat. Acum insa ar trebui sa ne recoagulam, sa regindim si sa reinventam “socialul”. Or aceasta recoagulare se construieste, nu cade din cer.

Practica principala a antropologiei trebuie sa fie sa stii sa-l asculti pe celalalt

HotNews.ro: Ce v-a invatat antropologia?

Vintila Mihailescu: Mai presus de toate, cred ca m-a invatat sa ascult. Practica principala a antropologiei trebuie sa fie sa stii sa-l asculti pe celalalt. Pare de o banalitate totala, dar credeti-ma ca nu e. Daca am avea rabdarea si arta de a-l asculta pe celalalt, am vedea ca oricine ar fi celalalt, o parte de dreptate are, are un punct de vedere de care trebuie tinut cont. Nu pentru a fi neaparat urmat, dar pentru a ajunge la niste concluzii, a putea ajunge la un spatiu public, la o dezbatere publica, la un proiect comun. Trebuie sa incepi sa-l asculti pe celalalt, sa-l creditezi ca are ceva de spus. Daca din capul locului spui "Tu sa taci, ca eu stiu mai bine", atunci am oprit dialogul inainte de a incepe. Orice comunicare, de la cea personala la miza publica, trebuie sa fie prima lectie a antropologie. Celalalt exista si e bine sa-l asculti. Daca acest mesaj se intelege foarte bine, de-aici deriva foarte multe lucruri. N-as vrea sa se creada ca antropologia sau orice alta stiinta are niste retete de intelepciune gata facute, dar aceasta premisa a comunicarii, sau macar a “ascultarii”, mi se pare absolut esentiala.

Trebuie sa stii sa-l asculti pe celalalt
Foto: Hotnews
Slow food este o actiune de tip italian, cu reprezentare mondiala, si este una dintre institutiile care militeaza pentru un anumit tip de alimentatie. Este o institutie. Avem relatii si cu Slow Food. Si exista niste incercari avansate de a acreea niste filiale Slow Food in Romania, dar acestea se fac prin forte proprii. Nu avem niciun fel de merit decat acela de a simpatiza cu actiunea si de a avea relatii cu ei. Colaboram si punem umarul la o chestie care se misca. Slow Food este un actor pe piata, dar nu este singurul.

Prin Targul Taranului Roman, in care Muzeul Taranului Roman si Asociatia Prietenii Muzeului Taranului Roman cu DC Communication si alte institutii au facut un fel de “grup de initiativa”, am incercat sa raspundem la o nevoie sociala si sa oferim si un fel de model de “buna practica”. Nevoia unor astfel de actiuni este uriasa, dovada ca in ultima vreme cresc aceste targuri si aceste initiative ca ciupercile dupa ploaie. Acest lucru trebuia facut din ianuarie 1990, nu din ianuarie 2007. A inceput insa doar in ianuarie 2007. Vorba lui Mircea Vulcanescu: la romani se poate cand nu se mai poate. Am inceput cu o serie de crize: criza branzei, criza laptelui, criza transhumantei, criza tuicii, etc. Idar a trebuit sa intram in criza, sa constatam pe pielea noastra ca asa nu se mai poate pentru a incepe sa cautam o solutie, sa vedem ce se poate face. Si se pot face multe. Si au inceput sa se faca multe. Dar se fac haotic. Fiecare gaseste cate o solutie, pentru aici, dar nu si pentru acolo, pentru azi, dar nu si pentru miine.

Se crede ca mancarea ca la mama acasa este ecologica, este traditionala, este locala si este sanatoasa

Acest lucru risca sa intarzie si mai mult asezarea acestui tip de activitati, care sunt vitale pentru societatea romaneasca. Nu e o joaca aici. Dupa Polonia, suntem cea mai mare populatie agricola si rurala din Europa. Dar Polonia a negociat de la inceput la sange fiecare detaliu, in timp ce noi n-am facut nimic. Ceea ce se intampla acum era astfel de asteptat. Pe de alta parte, nu pot sa nu apreciez, in acest context, initiativele actualului ministru, domnul Ciolos, care stie despre ce e vorba si incearca, in acest haos si in acest heirupism, sa puna putina ordine. A reusit niste lucruri deja, n-a reusit tot pentru ca era imposibil. Dar exista, de data aceasta, o persoana, o echipa care stie despre ce e vorba si incearca sa orienteze putin lucrurile.

Se crede ca mancarea ca la mama acasa este ecologica, este traditionala, este locala si este sanatoasa. Poate sa fie locala, traditionala si deloc ecologica, sau poate sa nu fie deloc sanatoasa in conformitate cu normele foarte stricte europene. Clisa din Apuseni este locala, traditionala, dar nu este foarte sanatoasa si ecologica. Se face un amestec foarte mare intre aceste lucruri, pentru care numitorul comun este mai degraba o anumita nostalgie; mancarea care arata ca la mama acasa. Foarte bine, dar o piata nu se poate face pe mancaruri ca la mama acasa. Mancare ca la mama acasa mananci insa la mama acasa. Nu vinzi pe piata, ca nu e voie. Aceasta piata, cu tot ce inseamna ea, de la producator si produse la consumator, trebuie construita. Targul Taranului Roman este o picatura in acest ocean.

Pentru aceasta, trebuie sa existe insa mai intii un cadru legal clar si pertinent. Or, legile actuale sunt foarte neclare. Sa luam un exemplu: ce este un produs traditional conform legii romanesti? Vorba unui prieten, maine poimaine si parizerul va ajunge produs traditional, o sa se trezeasca cineva si-o sa zica, eu cand eram mic, bunica imi dadea parizer si deci e traditional. E putin exagerat! In sensul acesta spuneam ca initiativele sunt bine venite, nevoia este uriasa, dinamica este extraordinara, dar atentie ca aceasta dinamica sa nu devina browniana, sa nu devina haotica si sa ne calcam pe picioare si sa ratam si acest proiect. E cam tarziu sa ne mai permitem inca o ratare.

Directia in care se poate dezvolta satul romanesc trebuie bine gandita. Iesirea actuala si-au gasit-o oamenii singuri, plecand in Italia si Spania. Daca vrem sa se schimbe ceva in aceasta privinta, trebuie sa incepem sa gindim – si sa oferim – si niste solutii. Iar aici statul ramine un actor principal, oricit de “minimal” l-ar dori viziunile “liberale” de suprafata.

E o diferenta intre imaginea taranului si realitatea taranului

HotNews.ro: Mai exista taran roman autentic?

Vintila Mihailescu: Eu am o mare rezerva fata de termenul de “taran autentic”. Taranul mioritic l-am invatat la scoala, il aveti pe Grigorescu acasa pe perete. In realitate, el n-a existat niciodata. Confundam taranul real cu taranul festiv. Taranul la care ne referim este imbracat frumos, curat, in port national, este decent, nu se cearta niciodata, nu-si bate nevasta, se uita tot timpul in sus, la Dumnezeu, e intelept, cum deschide gura scoate numai perle de intelepciune. Sa fim seriosi, o astfel de societate nu a existat niciodata. Acest “taran autentic” nu a existat niciodata. Orice societate isi creaza niste modele, niste idoli – e firesc. Dar sa nu confundam una cu alta, sa nu luam simbolul drept realitate empirica. E o diferenta intre una si alta, e o diferenta intre imaginea taranului si realitatea taranului. Aceasta imagine identitara si-a avut rolul sau esential si definitoriu in nasterea natiunii romane moderne dintr-o societate taraneasca. Dar ea dainuie poate  prea mult, nealterata, impiedicindu-ne astfel, in mare masura, sa ne uitam in viitor. Ramanem tributari acestei imagini si ne panicam ce facem daca pierdem aceasta imagine care a devenit simbol. Aceasta imagine devine astfel mai degraba o piedica decat o solutie. Pe de alta parte, pe cit iubim “taranul festiv” si il scoatem in fata cu toate ocaziile festive, pe atit noi, orasenii, dispretuim taranul real, caruia ne adresam cu un “bai, tarane !” din virful buzelor.

E o ciudata ambivalenta in aceasta privinta: am dori ca taranul festiv sa fie etern, dar dorim, de mult, disparitia taranului real. Ei bine, acum acest taran real chiar este pe cale de disparitie. Cele citeva locuri unde mai exista sint mai degraba izolatele, spatiile rurale in care a avut loc in ultimii ani un fel de cadere in timp, de implozie, comunitati intregi (re)incepind sa traiasca aproximativ ca acum un secol. Drept care am intrat in panica: ce ne facem ca ne mor taranii ! Inca o data: aceasta confuzie de planuri este paguboasa, producind confuzii nu doar ideatice, ci si cit se poate de practice. De fapt, noi trebuie sa ajutam oamenii reali sa iasa cu bine din societatea taraneasca a trecutului, incercind sa pastram cit mai inteligent cu putinta doar cultura reprezentativa a acestei societati destinata inevitabil disparitiei – si care a disparut aproape pretutindeni in Europa. Sa pastram, ca sa spun asa, ce ni se pare frumos si nobil la “taranul festiv”, luindu-ne totodata adio de la “taranul real”.

HotNews.ro: De ce nu mai sunt tinerii atrasi de viata la tara?

Vintila Mihailescu: Pai de ce ar fi? Eu mi-as dori la pensie sa fac acest lucru, sa stau in liniste la aer curat. Dar cand ai 20 de ani, nu aerul curat si linistea te atrag. Sunt alte lucruri care te atrag. Si alte lucruri pe care trebuie sa le poti face. Iar aceste lucruri nu prea exista in prezent in lumea satului. Nu am avut grija ca ele sa existe. Drept care oamenii au incercat sa-si gaseasca tot felul de alternative si sa faca cum i-a dus capul. In prezent, incep sa existe modele de dezvoltare si initiative de dezvoltare rurala si locala. Dar exista si o reactie de nerabdare fudula: taranul roman e conservator, nu intelege care e interesul lui si nu profita de ceea ce i se ofera. Drept care taranul este facut vinovat de esecul proiectelor de dezvoltare. Este usor ridicol… In aceste conditii, locuitorii satelor au cautat “dezvoltarea” la ea acasa, plecind sa lucreze in Occident. De acolo se intorc insa, majoritatea, incercind sa isi asigure in satul lor conditiile de viata pe care nu le-au avut si care ar fi de natura sa-i atraga pentru a trai “la tara”. S-ar putea deci ca in vreo 20 de ani intrebarea dumneavoastra sa-si gaseasca alt raspuns.

























Astra Film Festival 2017

VIDEO INTERVIU ​Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe: Timpul mediu de productie pentru un film documentar HBO este de patru ani, dar am avut si cazuri in care totul s-a intins pe o perioada de 10-14 ani

Hanka Kastelicova, producator executiv HBO Europe, discuta in cadrul unui interviu despre implicarea HBO in productia de filme documentare si numarul mic de cinematografe din Romania: "De exemplu, filmul Lumea Vazuta de Ion B., regizat de Alexandru Nanau, a primit un premiu Emmy. Am continuat cu Alexandru si am produs filmul Toto si surorile lui, film care a fost nominalizat la Premiile Academiei Europene de Film, echivalentul Oscarului european".
  • Intra in articol pentru a citi principalele declaratii ale lui Hanka Kastelicova

5141 vizualizari

  • +1 (3 voturi)    
    re: (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 14:26)

    Alinus [anonim]

    Opinii echilibrate si pline de bun simt. Domnul Vintila-Mihailescu a ramas la fel de "viu" cum il stiam de la cursuri. Pacat ca bunul simt nu prea are cautare in ziua de azi.
  • -1 (5 voturi)    
    app de dobrogea (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 14:32)

    Catalin [anonim]

    Eu traiesc in Dobrogea domnule Mihailescu. Daca la tine conceptia fundul Dobrogei este generalizata te invita sa traiesti aici. Oi fi tu mare antopolog dar analizele facute din scaun nu sunt reale. Trezeste .......
  • -3 (3 voturi)    
    incoerent omu' asta... (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 14:35)

    ion [anonim]

    despre ce comunitate face vorbire nea ventila si unde ar fi fundu' dobrogei pentru ca se pare ca a avut de a face cu acest fund...
    vreo experienta traumatizanta ceva?...
    aluzia la o comunitate in sens rasist e contraproductiva ca sa nu spun mai mult!
    hotnews gazduieste afirmatii cel putin discutabile...
  • 0 (4 voturi)    
    Felicitari! (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 14:39)

    nedumeritu' [anonim]

    Felicitari si multumiri D-lui Mihailescu si Hotnews. Ar fi extrem de util si interesant ca acest interviu sa poata ajunge la ochii/urechile cat mai multor Romani. Cei care inteleg ceva vor avea o motivatie in plus sa promoveze schimbarea in bine si o atitudine decenta si... contemporana. Cei care nu inteleg mare lucru din "chestiile"astea, poate vor avea un motiv suplimentar sa-si puna intrebari si cu siguranta unii vor intelege cate ceva. Asta ar putea fi o sansa suplimentara pentru a iesi din ceata duplicitara mioritica (si chiar Pontico Dunareana daca vreti :)) Succes!
  • -1 (5 voturi)    
    Fundul Dobrogei-URAT SPUS-ANTROPOLOG? (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 15:41)

    Anita Nemet [anonim]

    Nu contest studiile domnului Mihailescu insa ceea ce a spus cu fundul Dobrogei il descalifica. Sunt multi oameni minunati acolo si nu este drept si permis sa ii scape acestui domn asa o prostie.

    Imi pare foarte rau sa citesc asa ceva iar afirmatiile domnului dezbina Romania si conduc la crearea de prejudecati si de antipatii. Acest lucru fiinde demonstrat in stiintele sociale

    Anita Nemet

    Studenta Sociologie si Politologie Freiburg Germania
    • -2 (4 voturi)    
      contestatii, constipatii (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 19:16)

      jo [anonim] i-a raspuns lui Anita Nemet

      nu contest ca sunteti "Studenta Sociologie si Politologie Freiburg Germania", nici ca v-ai rontzait cursurile dupa cum indeobste rontzaim chipsurile, insa ma indoiesc sincer cai ati asimilat acele cursuri printr-o metoda diferita de aceea a asimilarii chipsurilor. ma refer, evident, la o confundare a nivelurilor de sens care s-a soldat, in cazul concret al regretelor dumneavoastra "monstrate" mai sus, cu o constipatie intelectuala. va urez o traditionala sanatate.
      • 0 (2 voturi)    
        Pentru jo (Duminică, 5 octombrie 2008, 16:43)

        Anita Nemet [anonim] i-a raspuns lui jo

        Asa, sa incepem...

        Sistemul de invatamant nu este pe cursuri ci pe studii de caz si muulte muulte carti citite. Dar frustrarea zbiara din fiecare rand scris.

        Noi sa fim sanatosi.. iar esenta la ce am vrut sa spun eu te a ocolit la vreo 5 km.

        Noroc!
    • +1 (1 vot)    
      in fundul Freiburgului (Duminică, 5 octombrie 2008, 23:17)

      dragaica [anonim] i-a raspuns lui Anita Nemet

      Anita draga, nu mai lua totul ad literam! N-are nici o legatura cu Dobrogea sau cu alta regiune din Romania. Dl. Mihailescu putea sa spuna si "in fundul Freiburgului" si ar fi avut acelasi sens. Adica de loc unde modernitatea nu este interiorizata. Obviously, nu "ai ascultat" textul cum trebuie. Reciteste-l, poate il intelegi a doua oara.
  • -2 (4 voturi)    
    domnule ..... (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 16:28)

    ibraim ayhan [anonim]

    nu am citit continutul interviului datorita titlului ... daca si in continut este ca in titlu ma bucur ca nu i-am citit interviul... o veche vorba spune ca unde este carte multa este si prostologie multa ... sa vb despre dobrogea asa ....?
  • -1 (1 vot)    
    Bravo Hotnews (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 16:34)

    P.D.Rastus [anonim]

    Aveti foarte bune initiative, contrar a ceea ce s-ar putea crede la o prima perceptie luata din autobuz sau de pe trotuar, Romania e plina de oameni destepti si relativ cultivati care au mare placere sa mai citeasca si opinii inteligente, nu doar ce a spus Porcea despre Fecali si invers !
    Nu sunt de acord cu multe din opiniile d-lui Mihailescu, insa suntem europeni si la noi dialogul critic nu e chestiune de "onoare" ca la rase si popoare in retard social. Nu sunt de acord cu tine, dar comunicam, iti respect convingerile si incercam sa construim impreuna un consens social, o societate stabila si coerenta. Cum treci M. Neagra spre Est si Sud cum incepi sa primesti gloante si iatagane daca incerci un "dialog critic" cu oponentii. Cat timp nu ne omoram intre noi pt. idei politice suntem europeni adevarati, mai europeni decat aia cu razboiul civil spaniol sau revolutia franceza ;)
    • +1 (5 voturi)    
      intelegerea contextului este grea la unii! (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 18:42)

      autenticul! [anonim] i-a raspuns lui P.D.Rastus

      Domnul Profesor a spus ceva, iar unii au inteles alceva!
      Fundul Dobrogei este un aforism si nu ceva "batut in cuie"!
      Referitor la interviu vreau sa va spun ca multe lucruri spuse sunt minunate si triste in acelasi triste!
      Tampenia cu globalizarea si cu uniformizarea natiunilor este o aberatie de care vor profita cei care profita de actuala criza economica mondiala.
      Cine crede ca viata "privata" va dispare se inseala, deoarece elucubratiile cu "viata in multinationale" si cumapraturile centralizate de la mizeriile de mari magazine, aparute ca ciupercile in toata lumea se inseala amarnic, deoarece foarte multi se vor imbolnavi si vor muri de atatea "alimente sintetice si ..siliconate", iar cei care, printr-o minune vor supravietui vor reusi sa-si schimbe comportamentul.
      Astazi am fost la Expozitia de produse agricole orbanizata de Muzeul Taranului Roman din Piata Amzei!
      Ce am remarcat! Ca mai exista inca produse ca la bunica acasa, iar produse, gen Danone (otrava fara lapte) sau alte asemenea "otravuri alimentare bine ambalate" lipsesc, cu desavarsire, iar lumea adunata buluc, cumpara cu mare frenezie alimentele prezentate destul de stangaci, deoarece producatorii agricoli autohtoni nu sunt ajutati cu nimic nici de guvernati si atat mai putin de "ciubucarii" de la UE cu lichiditati pentru a-si mari productia, astfel sa concureze cu acele imfame multinationale care nu fac alceva decat sa produca boli si slabiri ale organismului uman.
      Domnul Profesor incearca marea cu degetul, deoarece pe acolo nu am vazut nici o piti "multinationala" sau un cocalar cu mertan.
      Piti si cocalarii isi fac viata in supermarket-uri, deoarece acolo se pot agata unii pe altii!
  • -3 (3 voturi)    
    jignire (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 18:13)

    anonim [anonim]

    domul intervievat jigneste Dobrogea unde exista traditie izvorind din interferenta de culturi.
    daca comparatia era cu un bordel atunci si bordelul ar fi fost jignit, intrucit in respectivele locuri exista o un regulament si se supun legii
    • 0 (2 voturi)    
      Si daca te-ai referi strict la ce a vrut sa spuna? (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 20:42)

      Tantza si Costel [anonim] i-a raspuns lui anonim

      Si daca te-ai referi strict la ce a vrut sa spuna?
      A facut o comparatie (adevarat nu cea mai fericita), dar potzi sa negi faptul ca in tot restul articolului a avut dreptate?

      PS - Ma astept la un raspuns fara injuraturi. Merci.
  • -3 (3 voturi)    
    Ma indoiesc sincer de dl.vintila... (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 19:34)

    geo [anonim]

    Citez:
    "Pentru ca altfel, daca ne uitam tot timpul in trecut si vrem sa scoatem calusarul de la naftalina si spunem astia suntem noi, lumea o sa zica “ce dragut !” si o sa-si vada de treaba. "
    Pai nu l-ati scos pe dracula sa ne reprezinte, l-ati luat pe dracula in brate, caluserii nu v-au placut!
    Calusarul e ceva rusinos, fara valoare...daca altora nu le place atunci sa-l aruncam la lada de gunoi, nu?
    Asta este ratiunea pura?...
    Am tendinta sa cred ca predand si altora acest gen de ideatii si elucrubatii a-ti infestat tarisoara asta cu oameni semidocti...
    Aveti serioase lacune in ceea ce priveste scara valorilor stimate domn...!
    Va luati salariul in fiecare luna?
  • +2 (4 voturi)    
    of, mama! (Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 19:48)

    Codruta N [utilizator]

    Apare si in presa cate un lucru cat de cat mai inteligent (nu o stire despre Pitzi sau Becali) si toata lumea, in loc sa comenteze pe continut, sare-n sus si se leaga de o locutiune verbala care, sunt convinsa, n-a fost folosita cu suport in convingerile Profesorului.

    Ok, a folosit gresit expresia "fundul Dobrogei", credeti ca era mai potrivit sa spuna "din vagaunile Apusenilor" (unde, intr-adevar, lumea e plina de prejudecati, tabu-uri si fetisisme)? Taranul cu mentalitate de secol XiX exista, nici macar nu cred ca s-a vorbit "urat" despre el... :(

    In final: putem trece si la comentarii "pe continut"? :)
  • -1 (1 vot)    
    comitet (Duminică, 5 octombrie 2008, 1:48)

    ips [anonim]

    vad ca are comitet de sustinere serios acest DP (de cind se folosesc majuscule pentru "domnul profesor"?)!

    Asadar:
    "Spunem ca suntem tara europeana de drept, dar ne comportam ca o comunitate rurala din fundul Dobrogei."

    Nu e nici metafora, nici scapare, e ceea ce a spus "DP". Astea sint categoriile lui. Restul e vrajeala etno.
  • -2 (2 voturi)    
    vintila e un zero barat ! (Duminică, 5 octombrie 2008, 9:25)

    alexandru [anonim]

    nea vintila ai dat-o in bara bre !
    de la o anumita varsta ar trebui sa fii mai intelept in afirmatii insa asta implica sa fii mai intelept in gandire...
    ceea ce nu e cazul, daca ma intelegi...
    noroc cu baietii si fetele de la hotnews care fac tot ce pot sa te sustina...
    eu ii inteleg, e pagina lor si a lu' soros si este editata in ungaria...
  • +1 (1 vot)    
    Dobrogea (Duminică, 5 octombrie 2008, 9:48)

    PaulR [utilizator]

    E incredibil cati oameni au interpretat sectiunea care cuprindea Dobrogea literal in loc sa vada sensul din spatele cuvintelor. Nu va mai revoltati, nu exista nici o actiune la nivel national de denigrare a Dobrogei. Ar trebui in schimb sa apreciati ca pe langa vedete siliconate si politicieni slabi exista si astfel de oameni in domeniul public.
    • +1 (1 vot)    
      da, PaulR! (Duminică, 5 octombrie 2008, 11:37)

      ips [anonim] i-a raspuns lui PaulR

      ai dreptate, nimeni nu sustine contrariul: Vintila Mihailescu e mai bun decit vedetele siliconate si politicienii slabi! Dar ia intreaba-l: ii convine comparatia?
  • 0 (0 voturi)    
    are dreptate (Duminică, 5 octombrie 2008, 11:36)

    Dorina [anonim]

    un excelent interviu, cu un interlocutor pe masura...celor care va luati de afirmatia cu Dobrogea , de ce va este frica de diversitate? si in Dobrogea ca si in Transilvania ca si in Moldova sunt comunitati care traiesc cam cu 100 de ani in urma, fara suparare cand vii din alte tari ramai socat, fara cuvinte...
  • +2 (2 voturi)    
    fundul dobrogei (Duminică, 5 octombrie 2008, 13:01)

    alex leo serban [anonim]

    intr-adevar, in expresia 'comunitate rurala din fundul dobrogei', 'dobrogei' este incorect: trebuia, pur si simplu, 'din fundul romaniei' - punct!
    ce pot sa constat - cu o amuzata detasare - este ca romanul-online este alternativ mirlan si politic corect. dupa caz. dupa educatie. dupa 'fond rural'... sa ne mai plingem de lipsa 'diversitatii'?!
  • 0 (0 voturi)    
    Celalalt exista si e bine sa-l asculti (Duminică, 5 octombrie 2008, 15:56)

    Albu Zahar [anonim]

    De mult nu am mai citit ceva atat de provocator.
    Pe masura ce citeam vedeam cu placere cum se dezvaluie un om cultivat, inteligent, civilizat si de o liniste coplesitoare.
    Raspunsurile sunt incarcate de informatii si idei mai ceva ca un pom de Craciun.
    Ma bucur sa va cunosc domnule Vintila Mihailescu.

    (e asa de bun textul ca daca nu aveam mintea relaxata, sigur faceam carcei)
  • 0 (0 voturi)    
    smecherii peste smecherii (Duminică, 5 octombrie 2008, 17:20)

    base [anonim]

    bai nu mai folositi smecheria asta cu votul!
    e ca si cum le-ati pune pumnul in gura celor care au o parere contrara liniei de partid.
    daca vreti pareri sincere si cititori multumiti de calitatea articolelor, atunci mai puneti mana si ganditi si poate gasiti si interlocutori mai putin sovini si care sa mai si contribuie inteligent la dialog!
  • 0 (0 voturi)    
    ... (Luni, 6 octombrie 2008, 8:38)

    jiji [anonim]

    in orice societate si cultura exista un "fund de dobrogea". pentru ca exista centru, exista si periferie. desigur, periferia germana este fara indioala mai "civilizata", mai bogata decat cea est-africana, dar in raport cu propriul "centru" este tot periferie. ce ma enerveaza la romani este acea "madrie" nationala falsa, mostenita de la ideologia si doctrina de odinioara: noi suntem cei mai cei, indiferent cum arata realitatea... de aici si dualitatea taran -ideal si taran real...caruia, daca-i spui ca pute si ar trebui sa se spele mai des se simte ofuscat nevoie mare, caci, domnule, el munceste. si prin urmare are dreptul sa puta.
    ma duc sa beau o cafea.
  • +1 (1 vot)    
    cearta si harta versus dialog (Sâmbătă, 8 noiembrie 2008, 21:57)

    x [anonim]

    Articolul mi-a placut foarte mult. Comentariile mult mai putin. Nu pot sa nu remarc ca multi dintre cei ce au comentat se enerveaza, scuipa uratenii, au chef de harta sau de suflat in ochi.

    Tocmai cand articolul invita la dialog!!! Dialogul inseamna: unul spune ceva, celalalt asculta si raspunde. Primul asculta si el, si abia apoi raspunde. E o alchimie a ascultarii si a formularii propriilor opinii. Nu trebuie neaparat sa ne convingem unii pe altii de ceva!
    Cu atat mai mult cu cat, multi dintre noi nici nu au competenta in domeniu.
    De ce trebuie sa va enervati pe interlocutorul Hot news-ului pentru ca a pus degetul pe niste subiecte sensibile?
    Pt ca da, taranul, natia romana, fundul sau fata Dobrogei se pare ca sunt subiecte tare sensibile!
    Nu e vorba de a fi politically correct. E vorba ca unii oameni stiu sa combine inteligenta cu umorul. Iar altii nu combina nimic. Ei doar se caprind, se nerveaza si se cearta!

    Sunt o groaza de subiecte ridicate de acest interviu. Pe baza lor avem ce dialoga. Importat e sa vrem sa dialogam, si nu sa ne certam.
  • 0 (0 voturi)    
    qed (Luni, 10 noiembrie 2008, 12:09)

    cosmin [anonim]

    Vintila Mihailescu: Singurul raspuns pe care pot sa-l dau este ca doar printr-o dezbatere publica se poate realiza un astfel de proiect. La noi nu exista insa dezbatere publica. Exista confruntare sau cearta in public.
  • 0 (0 voturi)    
    pas unu (Marţi, 15 decembrie 2009, 10:37)

    barbuvlad [anonim]

    stimate domn

    Urmaresc dela infiintare cu drag evolutia Muzeului Taranului Roman
    Si asta nu de departe.
    Detaliile apropierii mele de ceea ce indrazneste acest asezamant sa faca in aceste vremuri nu cred ca le amintim acum.
    Nici nu stiu daca este cuviincios din partea mea sa fac aceasta interventie in acest loc.
    Mediul scriiturii nu-mi este la indemana si ma comport stangaci, cu atat mai mult in varianta aceasta electrica si fara margini sau a oricui si a oricum - ului .

    Am avut acum 12 ani o experienta ce m-a marcat.
    Am promis unor clienti de-ai mei ca vom construi o casa de paianta acoperita cu sita , cu pridvor si pivnita de zid de piatra si nu palcaj de piatra, spoita si tencuita cu var si toate astea pe 60 mp .
    Un dreptunghi de 6 X10m.
    Tot in promisiunea mea intra si faptul ca nu vom realiza o casa nostalgica de gen muzeul satului ci una de secol XXI.
    Sunt un arhitect bun si am privit provocarea cu incredere .
    M-am asezat la planseta.
    Surpriza :
    Tot ce desenam iesea ca la muzeul satului sau daca nu era ca acolo era total defect ca imgine.
    Azi asa , maine asa....
    Pur si simplu nu intelegeam ce se intampla.
    De cate ori incercam secolul XXI mi se intorceau matele pe dos. a durat doua saptamani si pana la urma am reusit. dar nu asta e important.
    Important este ca tineretea mea de architect, scolarizata la Timisoara pe Bauhaus si Constructivismul Rus, dansata la petreceri pe Jimmi Hendrix , Janis Joplin si BB King a simtit gustul confruntarii cu un canon.
    A simtit cum sute de ani s-au tot istetit tot felul de tineri mesteri cu tot felul de idei de secol nou si s-a ajuns la o concluzie.
    O concluzie ce dureaza cateva sute de ani este un interlocutor serios ce nu poti sa-l intampini cu o temeinica lectura a Sandei Marin.
    Ca te faci de ras in sat.
    Cu aceasta ocazie mi-am adus aminte altfel de o corecta si pentru mine surprinzatoare remarca al lui Ernest BERNEA :
    Prima lovitura nimicitoare data satului de prin partile astea a fost data, .......vezi pas doi
  • 0 (0 voturi)    
    pas doiPrima lovitura nimicitoare data satului de (Marţi, 15 decembrie 2009, 10:44)

    barbuvkad [anonim]

    Prima lovitura nimicitoare data satului de prin partile astea a fost data,
    nu de comunism.
    ci ?
    surpriza ! :

    CALENDARUL NOU

    Stiintific corect,
    venit prin partile astea cam din aceeasi zona de unde s-a inventat comunismul (adica nu din rusia) a fost implementat cu grosolania si lipsa de tact specifica unei pubertati inverse si orasenesti, ce ne-o inducem cu eforturi sincere si entuziaste, prin academii si simpozioane de cateva secole.
    Istoria tace despre rascoalele si rezistenta ce a opus-o atunci probabil taranul eschimos.
    Nu taranul festiv ce n-a existat niciodata.

    De atunci a trecut ceva vreme.

    Vreme in care printe altele s-a vehiculat un banc :
    Proaspat instalati comunistii, au chemat la o sedinta operativa a CC-ului pe Iorga. (e banc) si l-au intrebat :
    domnule , te rugam sa ne spui daca Romania va mai rezista la inca un razboi mondial .
    Si Iorga le-a spus :
    Tovarasi , Romania poate rezista inca la un razboi mondial, dar aveti o problema.
    - Care ? ,
    Este intrebat.

    NU VA MAI REZISTA LA INCA O ELIBERARE,
    a fost raspunsul


    La vremea liceului cand am auzit de la tata acest banc ne gandeam ca aluzia era catre poporul frate rus ce tocma ne eliberase foarte bine.

    Acum nu mai cred asta.

    Cred ca ne aflam inca pe calea unei perfide contaminari . .........vezi pas trei
  • 0 (0 voturi)    
    pas trei (Marţi, 15 decembrie 2009, 10:52)

    barbuvlad [anonim]

    Cred ca ne aflam inca pe calea unei perfide contaminari .

    Stimate domn.
    Ecologia este o inventie oraseneasca ce fardeaza neputiinta de a trai firesc.
    Orasul fara sat este inutil, desuet si periculos.
    Daca doriti,
    nu-i ecologic, prin condescendenta cu care priveste satul.
    Igienizarea obiceiurilor de a pregati mancarea de pe pozitiile unui sanepid European este o dovada de lipsa de discernamant ca sa fim delicati degeaba.
    Sau daca este sa privin in fata realitatea acestui trend tupeist este o crima la adresa copiilor nostri !

    Sa luam in discutie problema BARBARISMULUI din ritualul de sacrificare a porcului de Ignat.
    Se stie de mult ca sangele este un vehicol in organism, nu numai pentru chimismul necesar vitalitatii sale ci transporta si informatie.
    Porcul crescut si ingrijit si
    ( nu mai descriu ca stim )
    nu e prost si stie ziua dinainte.
    Din punt de vedere ecologic sau igienic e foarte important sa-i eliberezi cat mai repede posibil sangele de langa carnea ce urmeaza sa devina bucate alese.
    Si ?
    Cum ramne cu aspectele ecologice ale carnii altfel puse la indemana bucatarului?
    De pe ce pozitii este judecat acest ritual?
    Si cui foloseste?
    Nu mai vorbim despre ce a mancat porcu pana la ignat , sau cum a fost iubit pana atunci.
    Si cum l-a chemat.
    Lucruri la fel de importante pentru calitatea mancarii.

    Cine stie sa se miste firesc nu face celulita si clisa sau alte lactate nedegresate nu devin toxice.

    Ne privim propriile traditiile ca pe o trufanda exotica si mai straina decat arta neagra.
    Si observ chiar periculoasa mai nou.

    Eu personal daca as avea bucuria ( sansa) sa ma intalnesc cu Baba Novac sau cu tata-su nu mi-ar trece prin cap sa-i spun ca clisa din ardeal nu-i sanatoasa si sa aibe grija cu colesterolu.

    Asta nici macar daca ar fi o conditie pentru el sa acceseze fonduri europene sau structurale.

    ...................................... vezi pas patru
  • 0 (0 voturi)    
    pas patru (Marţi, 15 decembrie 2009, 11:48)

    barbuvlad [anonim]

    Cu alte cuvinte.
    Daca si Muzeul Taranului devine un loc din care se propaga igienizari ale scenarilor de pregatire a mancarii sau de ce nu si igienizari ale altor scenarii, in mod sigur vom ajunge cum am patit in Irlanda sa fiu privit ca un personaj pervers cand am solicitat gazdei sa beau lapte dela vaca, imendiat dupa ce a fost muls.
    Mi s-a spus ca e periculos.
    Am intrebat daca sunt bolnave si cu aceeasi privire stupefiata cu care privim un lucru pervers, mi s-a raspuns ca nu.
    Si ? Intreb eu.
    La noi , mi se zice , laptele merge intai la fabrica si dupa aceea vine inapoi si-l bem.
    Am facut ochii mari. Eram in gospodaria unor oameni cumscade si onesti.
    M-au salvat dela rusinea pervesiunii din naivul meu entuziasm rural batranii. Ma vazuse-ra ca intrasem intr-un fel de panica tacita.
    Au intervenit in discutie si au zis celor tineri ( cei tineri aveau vreo 43 de ani ) :
    Da . Cand eram noi tineri si noi beam cum zice domnu. Voi nu stiti.
    Si asa am fost repus in drepturile ce le are de obicei un oaspete.
    Dar din acel moment am cam stat in banca mea.
    Am patit ceva similar in Pirinei intr-un sat de 15-spe case.
    Aceeasi

    Evit sa trec prin Maramures sau zona Branului sau Bucovina pe la pensiuni de frica sa nu mi se puna pe masa lapte La Dorna.
    Aud ca deja se pune problema ca pensiunile fara bucatarii de inox sunt ilegale.
    Urmeaza stanile sa aiba cuve de inox.
    Si atunci se chiama ca nu ne-am dat degeaba doctoratu la Sorbona.

    Pentru mine este definitorie legenda ce a cules-o dl Vulcanescu despre cum s-a nascut Iasi-ul.

    ......... vezi pas cinci
  • -1 (1 vot)    
    pas cinci (Marţi, 15 decembrie 2009, 11:56)

    barbuvlad [anonim]

    Pentru mine, ca urbanist, este definitorie legenda ce a cules-o dl Vulcanescu despre cum s-a nascut Iasi-ul.
    Este surprins acolo, in legenda, cu o delicatete, ferma de altfel, singura relatie sanatoasa ce poate fi intre un oras iute varsatoriu de sange si concretetea sanatoasa si fara echivoc a unor ciobani.
    Dupa multi ani dela intamplarea consemnata in legenda , dl. GM Cantacuzino definea Iasi-ul ca pais-sage.
    Domnu vintila ,va rog eu mult, lasati clisa in seama ardelenilor ce inca mai sunt si
    luati-va mandra si mergeti la o hora .

    Dansul ,
    pardon, jocul face bine.
    Da, nu-i deajuns o data.
    Faceti-va obicei din asta.
    Puteti !
    Sau daca nu,
    sunteti obligat don- director.

    Face bine la Ten years after

    ............vezi pas sase
  • 0 (0 voturi)    
    pas sase (Marţi, 15 decembrie 2009, 12:13)

    barbuvlad [anonim]

    pays -sage

    da
    Face bine la Ten years after

    Iertare,
    m-am cam pierdut prin litere unde nu prea-mi cade la-ndemana.

    p.s.
    stiti ca exista tineri oraseni ce se duc in oltenia sa incerce sa fie primiti intre calusari?
    Nu mai vorbiti asa de tineri.
    Iar ce mi-au auzit ochii despre taranul festiv nu vreau sa comentez.
    Pozitia dumneavoastra sperie o gospodina sincera ca mine.

    Eu prefer sa practic taranul roman nu sa-l comentez.
    Si am ocazia rar.
    Dumneavostra insa n-aveti voie sa discutati de lucruri pe care nu le practicati.
    Atenta observatie nu e suficienta si nu poate fi o claditoare intreprindere.
    Poate genera in cel mai bun caz o perfecta conservare (mumificare).
    Fata de o astfel de intentie taranul asta ce n-a existat niciodata nu poate avea decat o paterna nonchalanta sau o calma si nelamurita ingaduinta.
    Muzeificarea nu rezolva problema

    La finele liceului dupa ce intrasem la facultate am trecut pe la Jina langa Salistea Sibiului.
    Acolo am invatat sa fac mamaliga.
    Cand am intrebat de loc de gazduire , am fost intrebati de batrana :
    De unde sunteti?
    Din Timsoara, zicem noi.
    Vai, saracii de voi.
    Poftiti !

    In tonul batranei era o intrebare.
    Cam ceva de genu :
    Ce dumnezeu va mana la drum , din locu vostru ?
    Nici acum nu pot spune ca stiu pe de-a-ntregu raspunsu.


    Trist
    Domnu Vintila
    Trist

    Dincolo era mai vesel
  • 0 (0 voturi)    
    pas 7 (Marţi, 15 decembrie 2009, 12:35)

    barbuvlad [anonim]

    abia acum am observat ca ultimul comentariu la acest interviu este din 10 noiembrie.

    intradevar este dificil de a atinge starea (igienica) de a te aseza in dialog si dupa aceea de a te mentine.
    dar de la acest adevar la afirmatii precum ca la noi nu-i obisnuit asa ceva e distanta cam mare.
    Eu cand reusesc sa ma mentin in starea de dialog ma bazez pe ingaduinta cu care tratez enervarile interlocutorului. Aceste enervari le consider absolut necesare pentru sinceritatea unui dialog. Ce-i drept nu reusesc tot timpul sa multumesc pentru aceasta forma de sinceritate si glisez si eu . Astfel de prea multe ori poate, ajungem sa tratam microbistic subiecte ce nu meritam sa ne aflam cu gandu pe langa ele.

    acelasi
    si
    pi curand


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri