Intr-o scrisoare deschisa adresata directorului Institutului Cultural Roman, Horia Roman Patapievici si publicata joi in Frankfurter Rundschau sub titlul „Turnatori la Academia de Vara”, scriitoarea Herta Müller protesteaza impotriva invitarii de catre ICR la Berlin, a conferentilor Andrei Corbea Hoisie si Sorin Antohi.

„E un scandal ca Romania se prezinta in Germania cu aceste doua persoane, care in timpul dictaturii au colaborat cu Securitatea“ spune Herta Müller. I se alatura in protest fostul ei sot, scriitorul Richard Wagner, in Tagesspiegel din 17 iulie. Interventia celor doi este preluata imediat in mass-media culturala germana.

Democratia neputincioasa

Sub titlul „Vom Spitzel lernen“ (Invatand de la turnator), Wagner relateaza povestea celor doi presupusi colaboratori ai Securitatii care au facut cariera in Romania postcomunista, istoricul Sorin Antohi si germanistul Prof. Dr. Andrei Corbea-Hoisie, fost ambasador al Romaniei la Viena, laureat al premiului Herder in 1998 si al Premiului Grimm al Oficiului German de Schimburi Academice (DAAD), dotat cu 10.000 DM si 1 luna de cercetare la institutele superioare germane, in anul 2000. Acest premiu este acordat anual de presedintele DAAD „unui savant dintr-o tara sud-europeana, care ca germanist s-a preocupat in mod deosebit de Germania, in cercetarile si activitatea sa pedagogica“.

In cadrul unor „cariere academice si cetatenesti exemplare“ Antohi ar fi predat in timpul din urma la Universitatea Central-Europeana de la Budapesta, fondata de George Soros, fiind ales si in consiliul director al fundatiei, spune Richard Wagner, scriitor german nascut in Banatul romanesc (1951) si care traieste din 1987 la Berlin.

In toamna lui 2006, in urma dezvaluirilor din presa referitoare la trecutul sau de colaborator, Antohi si-ar fi facut publica povestea colaborarii cu Securitatea, sub numele de cod „Valentin“, mai relateaza Wagner.

El mentioneaza faptul ca Antohi s-ar fi folosit de un titlu de Doctor „ pe care nu l-a dobandit niciodata, cel putin nu de la Universitatea ieseana in cauza“. Wagner presupune, ca urmare a dezbaterilor publice la tema, ca lui Horia-Roman Patapievici, directorul centralei Institutului Cultural Roman, de la Bucuresti, si care a fost pana in 2005 membru al consiliului de conducere al Consiliului National pentru Studiul Arhivelor Securitatii (CNSAS) i-ar fi fost cunoscut inca din anul 2002, trecutul securist al lui Antohi.

Acesta figureaza in programul Academiei de Vara de la ICR Berlin nu doar ca si conferent, ci si ca director de program, alaturi de Klaus Bochmann si Jorn Rusen. Conferinta si scoala de vara au fost concepute ca program integrat pentru studenti avansati, doctoranzi si post-doctoranzi buni cunoscatori de germana, engleza si romana si interesati de tematica "Germania si Romania - Transferuri academice, culturale si ideologice”.

Proiectul Institutului Cultural Roman „Titu Maiorescu” Berlin, in colaborare cu Arbor-Mundi, Institutul pentru Studii Avansate de Umanism Intercultural (Bochum) si Institutul Moldova - Universitatea Leipzig, ar urma sa fie finalizat prin publicarea unui volum colectiv. Anticipand discutiile de la Sommerakademie, Wagner spune: „Se va vorbi, ca pe vremuri, despre dialoguri intre Est si Vest, intre idioti folositori si informatori ai serviciilor secrete, despre schimburi culturale, influente si metode de cercetare. Asa, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si ca si cum nu conteaza. Conteaza insa, in Germania, ca si in Romania. Abia s-a inceput acolo cu prelucrarea trecutului, ca se cade din nou in amnezie. Democratia ramane, fara valori de referinta, neputincioasa”.

Strigoii trecutului

Herta Müller, in tonul ei caracteristic, mult mai emfatic decat al echilibratului ei fost sot, considera „un scandal, faptul ca Romania se prezinta in Germania cu aceste doua persoane”, respectiv Sorin Antohi si Andrei Corbea Hoisie.

Ea considera, in scrisoarea deschisa catre Patapievici, ca „daca ICR se prezinta in Germania cu aceste persoane, se va auto-blama definitiv, iar participantii germani vor fi folositi la lustrul turnatorilor“.

Nascuta in 1953 in Nitchidorf , scriitoarea Herta Müller paraseste Banatul in 1987 si se stabileste in Germania, unde scrisul ii ramane bantuit de strigoii Securitatii. In vizita din martie 2008 la Bucuresti, interviul acordat Evenimentului Zilei n-a mai avut loc in holul unui hotel, deoarece scriitoarea ar fi fost avertizata ca are dupa ea „cozi”.

„Crede ICR ca traieste pe o alta planeta, pe care nu exista notiuni ca demnitate personala si integritate morala a stiintei?” intreaba retoric Müller in scrisoarea catre Patapievici. „Promit ca nu voi mai pune piciorul peste pragul ICR Berlin, si nu voi fi singura”, continua ea, incheind cu „salutari prietenesti”, dupa tipicul epistolar german. Protestele celor doi scriitori germani originari din Banat au fost transmise ca informatie de presa, inmiit, prin mail.

Presedinta unei asociatii de romani din Berlin spune ca exista intentia unui protest solidar, adresat Guvernului Romaniei. ICR nu si-a exprimat inca, public, pozitia. Academia de Vara de la Berlin este in desfasurare, iar cei doi contestati la catedra. Ce va fi contat in grila de selectie, pentru nemti si romani? Relatiile, competenta, un CV profesional beton? Din cate se pare, moralitatea mai putin.

Aici insa, raspunsul vine de mai sus.