Inca de la aparitia sa, in 1981, Lanark: O viata in patru carti a fost declarat o carte exceptionala amintind de Dante, Blake, Joyce si Kafka. Publicat pretutindeni in lume, a devenit unul dintre cele mai influente romane din a doua jumatate a secolului XX: intr-un stil de o bogatie si complexitate inegalabile, Alasdair Gray ne vorbeste despre imposibilitatea oamenilor de a iubi cu adevarat si despre nevoia coplesitoare de a o face. Romanul tradus pentru prima data in limba romana va apare saptamina aceasta in colectia „Biblioteca Polirom”, informeaza editura.

Roman ce depaseste 700 de pagini, Lanark sfideaza orice incercare de a-l rezuma. Potrivit editurii Polirom, asemeni capodoperei lui Vonnegut, Abatorul cinci, este o combinatie halucinanta de imaginar si autobiografic. Cartea a treia, care deschide romanul, ne prezinta o lume infernala, vazuta prin ochii unui tinar fara trecut, care, in lipsa unui nume, prefera sa-si spuna Lanark, primul cuvint citit sub o imagine lipita pe peretele unui compartiment de tren. Orasul in care ajunge este cufundat intr-o noapte perpetua, iar locuitorii sai, care nu muncesc niciodata, dispar adeseori in mod inexplicabil. Multi dintre ei sufera de boli stranii, eminamente simbolice. Incapabil sa mai suporte atmosfera aceea sufocanta, Lanark este internat in „institut”, un loc in care pacientii cu boli incurabile sint transformati in combustibil sau mincare. Si, din punctul acesta, povestea sa se imbina cu aceea a lui Duncan Thaw, un artist genial, dar inadaptabil din Glasgow-ul postbelic, un oras suferind in egala masura de un exces de industrializare si un deficit de imaginatie.

Lanark este romanul despre care Anthony Burgess spunea ca, din intreaga literatura de limba engleza de dupa 1945, ar fi unicul comparabil cu Ulise al lui James Joyce.

„Cind l-am descoperit pe Alasdair Gray, in al doilea an de facultate, datorita profesoarelor mele, Lidia Vianu si Ioana Zirra, mi s-a risipit orice urma de incredere in propriile cunostinte: mi-am dat seama ca nu stiu absolut nimic din literatura lumii din moment ce nu auzisem inca de acest scriitor minunat. Gray este, fara indoiala unul dintre marii scriitori ai secolului XX. Faptul ca Lanark apare in colectia «Biblioteca Polirom», pentru prima oara in limba romana, imi da sentimentul ca am reusit cu adevarat sa construim ceva important. Poate nu se va vedea imediat, insa cu certitudine va conta”, a declarat Bogdan-Alexandru Stanescu, coordonatorul colectiei.

Janice Galloway spune ca „asemenea tuturor marilor carti, Lanark este si va ramine un act de rezistenta, parte a inventarului de soapte, sedimentari si dialoguri pe care il numim literatura. Acest uluitor roman despre Glasgow este un roman uluitor despre orice colt al lumii. Cititorule, nu mai zabovi. Deschide cartea. Da friu liber imaginatiei. Lasa-te furat de priveliste.”

Alasdair Gray (n.1934 la Glasgow) este un artist pe cit de complex, pe atit de prolific: poet, prozator, grafician, pictor, actor si dramaturg, este considerat cel mai mare scriitor scotian de la Walter Scott incoace. A debutat in proza cu Lanark: O viata in patru carti (1981), un roman la care a lucrat mai mult de doua decenii, adevarata senzatie in literatura britanica si tradus pretutindeni in lume. I-au urmat volumele de povestiri Unlikely Stories, Mostly (1983), Lean Tales (1985, in colaborare cu Agnes Owens si James Kelman) si Ten Tales True and Tall (1993), romanele 1982 Janine (1984), The Fall of Kelvin Walker (1985), McGrotty and Ludmilla (1985) si Something Leather (1990), precum si volumul de poezii Old Negatives (1989). Cu un an inainte ii aparuse scurtul si nonconformistul Saltire Self Portrait, in 1992 a publicat o rescriere profund originala a romanului Frankenstein, intitulata Poor Things, iar doi ani mai tirziu o fantezie istorica plasata in... viitor, The History Maker. Alasdair Gray este, de asemenea, autorul unui volum de eseuri cu un puternic iz de satira sociala si pamflet politic, Why Scots Should Rule Scotland (1992, 1997).

In colectia „Biblioteca Polirom” se afla in pregatire urmatoarele titluri:

• Graham Greene, Patria m-a facut om

• Giovanni Papini, Un om sfirsit

• Aharon Appelfeld, Povestea unei vieti