Carmen Lidia Vidu si "Jurnal de Romania" au cucerit Viena. De ce vor europenii sa "imprumute" formatul unui spectacol de teatru nascut in Romania, dupa Colectiv

de Alina Neagu     HotNews.ro
Luni, 27 noiembrie 2017, 7:30 Actualitate | Cultură

Jurnal de Romania la Viena
Foto: Jurnal de Romania
"Bineinteles ca a schimbat lumea teatrului acest spectacol, pentru ca este emotia aceea fireasca, care a creat un parteneriat senzational cu problemele sociale, fara sa stam, caragialeste, printre niste mobile imbacsite, masive, sa ciocnim servicii de ceai si sa discutam intrigi de salon de doi bani." E seara de 15 noiembrie, iar pe scena Schauspielhaus (Casa teatrului) din Viena tocmai s-au jucat "Jurnal de Romania. Constanta" si "Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe", primele doua spectacole de teatru documentar din proiectul "Jurnal de Romania" al regizoarei Carmen Lidia Vidu. In sala arhiplina sunt cativa romani si foarte multi spectatori si jurnalisti austrieci, care aplauda entuziasmati. Carmen Lidia Vidu si actorii din cele doua spectacole participa la o sesiune Q&A cu spectatorii. Din sala curg intrebarile despre impactul celor doua spectacole (care nu seamana cu nimic din ce au vazut pana acum pe o scena de teatru cei prezenti), de unde se pot cumpara DVD-uri cu spectacolele (un amanunt la care echipa nici macar nu s-a gandit pana acum) si daca exista planuri de extindere a proiectului in orase europene. Actrita Lana Moscaliuc tocmai a explicat cum a schimbat acest spectacol lumea teatrului, deocamdata din Romania.

"M-am nascut datorita unui ciorap rupt". "Constantenii sunt un amestec de suburban, smecherie si curvasareala." "La 30 de ani, rudele au inceput sa o terorizeze pe mama ca de ce sunt nemaritata. Asta chiar daca eram o femeie independenta, cu doua profesii." "Acum fac curatenie in viata mea." "Mazare este produsul Constantei. Constantenii asta au vrut." "Nu l-am cunoscut niciodata pe tata. A divortat de mama cand eu aveam un an. " "Cand ploua sau ninge afara, trebuie sa stam cu galeti si ligheane fiindca ploua pe scena, ploua in holul de la intrare." "Spitalul e rece. Pe holurile lui, doctorii te privesc de sus, stai si astepti si nu te baga in seama." "In 2015, impreuna cu 6 colegi de la teatru am luat atitudine ca sa scoatem politicul din teatru. Am fost numiti cei 7 pucisti." "Inainte de prima mea premiera la teatrul din Sfantu Gheorghe, tata si-a trecut peste orgoliu si m-a sunat. Era in spital, tocmai se operase. Asta era intr-o zi de joi. Sambata dimineata a intrat in coma, iar pe la ora 11 a murit." - povestile actorilor din "Jurnal de Romania"

  • "In Romania au ars oameni de vii intr-un club, iar statul nu a luat nicio masura"

Proiectul "Jurnal de Romania" inseamna un regizor, Carmen Lidia Vidu, care, dupa momentul Colectiv, a simtit ca "nu mai pot sa merg la teatrul si sa montez spectacole pe texte clasice - Shakespeare, Cehov - sau texte contemporane si am simtit ca trebuie sa fac un tip de teatru documentar in care sa investighez in mine si in cei din jurul meu ce relatie am eu cu Romania la aceasta varsta." Si inseamna 12 actrite si actori - 6 din Constanta, 6 din Sfantu Gheorghe - care isi povestesc deschis, pe scena, viata, experientele personale si relatia cu teatrul si orasul in care traiesc. Totul este sincer, intim, necosmetizat.

La Viena, cele doua spectacole, care nu s-au "intalnit" pana acum la festivalurile din Romania, s-au jucat pentru prima data impreuna.

La cabina, inainte de a urca pe scena, printre pregatiri, costume, oglinzi si truse de machiaj, actorii vorbesc despre bucuria si emotia pura a acestui spectacol, in contrast cu regizorii care le cer, invariabil, sa se tavaleasca pe jos, iar actritelor sa se dezbrace in spectacole. Dupa spectacol, Lana Moscaliuc, actrita la teatrul din Constanta, raspunde unei intrebari din public despre ce a schimbat acest spectacol in viata actorilor: "Bineinteles ca a schimbat lumea teatrului acest spectacol, pentru ca este emotia aceea fireasca, care a creat un parteneriat senzational cu problemele sociale, fara sa stam, caragialeste, printre niste mobile imbacsite, masive, sa ciocnim servicii de ceai si sa discutam intrigi de salon de doi bani."

Carmen Lidia Vidu le povesteste spectatorilor si jurnalistilor austrieci despre cum, in urma cu doi ani, in Romania au ars oameni de vii intr-un club, iar statul nu a luat nicio masura. Din acel moment, a simtit "o nevoie personala de a construi un tip de teatru care sa vorbeasca si sa fie un organ activ in oras, in Romania, dar si in viata mea personala."

"Am vrut sa existe un dialog real intre actorul de pe scena si publicul orasului", explica ea.


"Jurnal de Romania" la Viena. Sesiune Q&A

O spectatoare intreaba, in limba germana, daca regizoarea s-a gandit sa extinda acest format la orase din Europa. Intrebarea e insotita de aplauze din sala. Raspunsul vine prompt: "Am inceput sa comunic cu Londra pentru a face 'Jurnal de Romania. Jurnal de imigrant' cu actorii romani care locuiesc in Londra, iar in urma Brexitului, subiectul este aproape necesar."

  • "Noi nu vorbeam deschis pana la venirea lui Carmen Lidia Vidu"

Actorii din proiect povestesc despre reactiile starnite de "Jurnal de Romania" in orasele lor: "S-au regasit foarte mult in ceea ce am spus noi pe scena despre oras (spectatorii - n.red.), au fost impresionati ca probleme de natura sociala au fost puse pe scena, s-au simtit reprezentati", spune Elena Popa, actrita la Teatrul Andrei Muresanu din Sfantu Gheorghe.

"Odata cu acest proiect, eu incep sa ma apropii tot mai mult de teatrul social si documentar si sa ma indepartez tot mai mult de ceea ce eu numesc teatru prost si degeaba: teatru plin de inchipuiri, de personaje, de tot felul de chestii din astea care nu vorbesc despre absolut nimic si care te indeparteaza de fapt", adauga Elena Popa.

Alexandrina Ioana Costea, si ea actrita la Sfantu Gheorghe, isi aminteste ca actorii de la celalalt teatru din oras, cel maghiar, au venit sa vada "Jurnal de Romania" si le-au marturisit colegilor lor ca si-ar fi dorit foarte mult sa joace intr-un astfel de spectacol, "pentru ca si-ar fi dorit si ei sa spuna foarte multe lucruri".


"Jurnal de Romania" la Viena


"Este un spectacol foarte dificil, pentru ca iti pui sufletul pe tava. Si este foarte greu", spune Daniel Rizea, actor la Teatrul din Sfantu Gheorghe.

Ion Fiscutean jr. este fiul actorului Ion Fiscutean, cunoscut din filmul "Moartea domnului Lazarescu". In spectacol, el povesteste cum tatal sau, care nu a acceptat multi ani faptul ca fiul a ales tot actoria, "si-a trecut peste orgoliu" si l-a sunat inaintea primei sale premiere la Sfantu Gheorghe. Doua zile mai tarziu, tatal sau a murit. "Mie mi-a fost foarte greu sa ma deschid. Am avut foarte multe intalniri cu Carmen in care nu discutam nimic. Ea spunea tuturor colegilor ca merge foarte bine repetitia si isi notase vreo doua linute despre viata mea", spune Ion Fiscutean Jr.

De cealalta parte, actritele din Constanta vorbesc despre faptul ca orasul lor a fost multa vreme unul "interzis": "Noi nu vorbeam deschis pana la venirea lui Carmen Lidia Vidu la Constanta. Cred ca foarte multa lume stie ca Constanta a fost multa vreme un oras interzis, in sensul ca nu aveai posibilitatea sa vorbesti liber si deschis intr-o perioada in care la noi in Romania se vehicula aceasta notiune de democratie. Si atunci, spectacolul a fost socant."

Pentru ca in spectacolul "Jurnal de Romania. Constanta" actritele povestesc despre faptul ca trebuie sa stea cu galeti si ligheane pe scena atunci cand ploua sau ninge in orasul lor, nu exista spatiu pentru depozitarea decorului, iar cabinele s-au renovat, uneori, pe banii actritelor, cativa oameni cu potential financiar din Constanta s-au gandit, dupa premiera, sa organizeze un act caritabil pentru Teatrul din Constanta: "A fost cel mai frumos feedback", marturiseste Mirela Pana.

Cum s-a ajuns insa ca teatrul din Constanta, unul dintre cele mai importante orase ale tarii, sa nu poata oferi actorilor conditiile pe care le merita povesteste Lana Moscaliuc, la sesiunea Q&A de la Viena: "In Constanta a fost un regim post-comunist, neo-comunist, condus de Mazare si ai lui, si inca exista, pentru ca a disparut Mazare, dar structurile au ramas, intacte. Este un oras bantuit de neo-comunism. In continuare se cheltuiesc bani aiurea, in continuare altele sunt telurile, tintele, interesele. Noi incercam, deja spectacolul asta a schimbat ceva. Dar lumii inca ii este frica."

Turchian Guzin Nasurla e singura actrita tataroaica din Constanta si a adus pe scena o parte din problemele comunitatii de tatari. Ea povesteste ca "Dupa premiera au venit la mine reprezentanti ai comunitatii de tatari si m-au felicitat pentru curajul pe care l-am avut, sa spun pe scena, in mod foarte frumos, dar direct, cu subiect si predicat, hibele comunitatii noastre. Pentru ca problema care exista in spatiul politic din Constanta, despre care se vorbeste in spectacol, se regaseste si in clasa politica a reprezentantilor comunitatii mele. Relatia dintre capii comunitatii si restul minoritatii nu este de egalitate, este de vasalitate. Cei mai importanti nu au venit, dar au venit acolitii lor si, cu siguranta, au aflat si bine nu le-a fost."

"Pentru prima data am lucrat cu Carmen, pentru prima data am facut un spectacol de felul asta, pentru prima data, inainte de premiera, am vrut sa fug acasa. Spectacolul asta e facut sa miste lumea", concluzioneaza Sebastian Marina, actor la teatrul din Sfantu Gheorghe.

La final, actrita Laura Iordan Adrian a lansat o provocare catre spectatorii vienezi: "Imi place sa va provoc la o joaca: data viitoare - pentru ca sper sa mai existe o data viitoare, pentru ca am empatizat foarte bine - la final, dumneavoastra sa ne prezentati Jurnalul. Si noi vom fi spectatori. Este un exercitiu. La Constanta, o parte din privitorii nostri s-au apucat sa tina un Jurnal foarte cinstit si le face bine. Terapia Vidu functioneaza, pe cuvant!"

  • Irina Cornisteanu: Spectacolele aveau toate datele ca sa fie prezentate la Viena. Sunt autentice, surprinzatoare, vorbesc despre prezent

Irina Cornisteanu, directoarea Institutului Cultural Roman din Viena, povesteste ca a descoperit mai intai spectacolul de la Sfantu Gheorghe si "am fost cucerita nu doar de calitatea lui, ci si de ideea unui proiect teatral semnat de Carmen Vidu, care sa cuprinda o serie de Jurnale. Am asteptat cu emotie premiera de la Constanta, care mi-a confirmat faptul ca Jurnalul de Romania este o experienta puternica pentru public."

Irina Cornisteanu a pornit apoi in cautarea spatiului potrivit pentru a gazdui cele doua spectacole la Viena si a solutiilor de finantare si promovare pentru acest turneu: "Spectacolele aveau toate datele ca ele sa fie prezentate la Viena: sunt autentice, surprinzatoare, au substanta si valoare artistica, vorbesc despre prezent."

Asa a ajuns "Jurnal de Romania" la Schauspielhaus (Casa teatrului) din centrul Vienei, un teatru cu productii proprii, care gazduieste rar alte evenimente.

In seara in care cele doua "Jurnale de Romania" s-au jucat pe scena Schauspielhaus, cel mai mult au impresionat-o pe Irina Cornisteanu "vocile din public care cereau un Jurnal despre Viena sau despre Europa. La dialogul publicului cu echipa artistica, dupa spectacol, s-au pus intrebari care au demonstrat o intelegere profunda a fenomenului Jurnal de Romania. Am avut confirmarea ca aceste spectacole, care sunt construite pe experiente individuale, raspund unei nevoi colective de adevar si schimbare".


"Jurnal de Romania" la Viena

"Sala a fost arhiplina si entuziasta. Am fost uimita ca publicul s-a manifestat inca din timpul primei scene, ca au ras si au aplaudat, au ovationat actorii dupa fiecare monolog. Momentele de liniste deplina tradau si ele emotia puternica pe care o transmiteau povestile de viata ale actorilor", adauga Irina Cornisteanu.

La cateva zile dupa seara "Jurnal de Romania" de la Viena, Irina Cornisteanu marturiseste ca "Primim inca mailuri de felicitare si multumiri pentru seara de la Schauspielhaus."

Gerhard Reiweger a fost pana de curand ambasadorul Austriei la Bucuresti. El este unul dintre marii sustinatori ai proiectului Jurnal de Romania si a fost prezent in sala Schauspielhaus: "Actorii vorbesc pe scena despre experientele lor personale, ceea ce este foarte interesant. Cred, de asemenea, ca exista o dimensiune sociala, o implicare activa din partea lor in societate. In spectacol se fac comentarii politice despre dezvoltarea unui oras precum Constanta. Este un tip de teatru cu o dimensiune sociala si politica, ceea ce imi place foarte mult."


"Acum fac curatenie in viata mea". Povestile actorilor din Constanta si Sfantu Gheorghe


"Am intrerupt colaborarea cu Fantasio intr-un mod neplacut: probleme de comunicare, obraznicii, acuzatii nefondate. M-am trezit pe strada, fara job, fara repetitii, fara salariu, fara teatru, fara nimic. Aveam 29 de ani. Mergeam pe strazi. Vreo 4 - 5 zile plecam dimineata pe strazi, ma uitam la oameni, imi imaginam vietile lor nefericite ca viata mea." - Mirela Pana in "Jurnal de Romania. Constanta"

"Constantenii sunt un amestec de suburban, smecherie si curvasareala. 'A te face' e ceea ce-l caracterizeaza pe constantean. Constantenii nu au nici un merit ca e marea aici. Dupa ce pleaca turistii, Constanta ramane un oras de oameni batrani. Portul ar trebui sa genereze locuri de munca pentru tot orasul. Somajul ar trebui sa fie zero in Constanta. Imi doresc o lume in care nu esti pus cu mana, ci iti meriti locul. Sunt un om revoltat. Rautatea vine de la durere, iar durerea de la dezamagire si sunt dezamagita." - Lana Moscaliuc in "Jurnal de Romania. Constanta"

"M-am nascut datorita unui ciorap rupt. Mama a fost tot timpul atenta la tinuta ei. In ziua in care a hotarat sa intrerupa sarcina, pe drum i s-a rupt ciorapul. S-a intors sa se schimbe. Cand a ajuns, doctorul plecase, asa ca mama s-a razgandit. Asa am venit eu pe lume." - Alina Mantu in "Jurnal de Romania. Constanta"



"Am doua profesii: sunt actrita si asistent medical. Ma numesc Turchian Guzin Nasurla si sunt singura femeie tataroaica din Constanta care e actrita. M-am maritat la 39 de ani. Jucam intr-un spectacol unde faceam un numar de striptease, asa m-a cunoscut actualul sot. Presiunea sociala a maritisului exista si am resimtit-o. Cand am ajuns la 30 de ani, rudele au inceput sa o terorizeze pe mama ca de ce sunt nemaritata. Asta chiar daca eram o femeie independenta, cu doua profesii, in Constanta." - Turchian Guzin Nasurla in "Jurnal de Romania. Constanta"

"Nu l-am cunoscut niciodata pe tata. A divortat de mama cand eu aveam un an. Mi-as dori sa-mi cunosc tatal, as vrea sa-l vad. El ne-a parasit pentru o alta femeie, care era deja insarcinata cand eu avem 10 luni. Pe tata l-am vazut doar in poze. Mama mea a fost maritata de 3 ori. Eu am fost maritata o singura data si am doi copii cu doi barbati diferiti."
- Florina Stanculet in "Jurnal de Romania. Constanta"

"Cand ploua sau ninge afara, trebuie sa stam cu galeti si ligheane fiindca ploua pe scena, ploua in holul de la intrare, ploua in sala balet. Nu exista spatiu de depozitare a decorului. Croitoresele noastre chiar ar merita un spatiu de munca frumos, cald, cu dulapuri de depozitare a materialelor. Ele isi petrec mai mult de jumatate din viata in teatru. Cabinele s-au renovat si pe banii personali ai actritelor. Luminile nu sunt bune pentru machiaj. Foaierul teatrului e auster, are o mocheta urata si e foarte frig. Publicul nu merita o asemenea intrare rece." - Laura Iordan Adrian in "Jurnal de Romania. Constanta"

"Tata-mi spunea 'tu n-o sa ma depasesti niciodata'. Inainte de prima mea premiera la teatrul din Sfantu Gheorghe, tata si-a trecut peste orgoliu si m-a sunat. Era in spital, tocmai se operase. Asta era intr-o zi de joi. Sambata dimineata a intrat in coma, iar pe la ora 11 a murit. Marti urma sa am premiera, dar eu am fost la inmormantare si regizorul spectacolului a jucat in locul meu. Miercuri eram deja la teatru si seara jucam in noul spectacol." - Ion Fiscutean jr. in "Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe"

"Trecusem printr-o perioada neagra. De la 17 ani am avut o relatie cu Mara, care e acum medic stomatolog, are 2 copii, un sot si un golden retriever. Dupa 8 ani de zile, m-am despartit de ea si sufletul meu a intrat in coma. Nu mai simteam nimic pentru nimeni. A fost o perioada de sex, alcool si teatru. Cand nu aveam repetitii sau spectacole, treceam dintr-o crasma-ntr-alta si ma aruncam in experimente sexuale toatal inutile. Intr-o dimineata m-am trezit langa o tipa pe care nu o cunosteam, in camera unui individ pe care nu-l suportam si mi-am zis: 'pana aici'."
- Sebastian Marina in "Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe

"In 2015, impreuna cu 6 colegi de la teatru am luat atitudine ca sa scoatem politicul din teatru. Am fost numiti cei 7 pucisti. Am discutat cu primarul si am reusit ce ne-am propus. Sfantu Gheorghe e un loc bun, cu probleme adevarate, iar marea problema e cea interetnica. Eu am simtit un sentiment de excludere si am fost deranjata. Ma enerveaza noii veniti care zic ca acest conflict romano-maghiar nu exista."
- Elena Popa in "Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe"



"Imi doresc sa nu se mai faca spectacole ca la fabrica. E necesara un fel de deziundustrializare a teatrului. Avem nevoie de un teatru care sa fie un factor de dezvoltare sociala si comunitara. Si mai cred ca trebuie format un public nou."
- Alexandrina Ioana Costea in "Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe"

"Sfantu Gheorghe are un aer bun, e un orasel chochet, linistit. Seamana un pic cu un satuc din Austria. Sambata si duminica strazile sunt aproape pustii. Cunosc bine pietele din Sfantu Gheorghe: piata mare, piata de la rusi, piata Golgota, numita si piata dolarului, fiindca e foarte scumpa. Lumea se imbraca ok, e orasul second handurilor. Spitalul e rece. Pe holurile lui, doctorii te privesc de sus, stai si astepti si nu te baga in seama."
Daniel Rizea in "Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe"

"Cand am dat examenul de admitere la actorie, am avut mare incredere in mine. Ce vreau sa spun e ca in Univers, atunci, nu exista ideea ca eu nu voi intra la actorie. Si am intrat. Bunica si-a scris mare, pe o hartie: 'A reusit Costinel al 3-lea'. Tata imi spune mereu ca-i fanul meu numarul unu, iar bunicii au venit de mai multe ori din Pascani ca sa ma vada in spectacolele din Bucuresti, Bacau si Sfantu Gheorghe. 800 de km de fiecare data doar pentru mine. Asta ma face sa nu renunt."
- Costi Apostol in "Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe"


"Jurnal de Romania. Constanta"

Teatrul de Stat Constanta
Premiera: martie 2017
Cu: Mirela Pana, Lana Moscaliuc, Turchian Guzin Nasurla, Laura Iordan Adrian, Alina Mantu, Florina Stanculet
Regia: Carmen Lidia Vidu
Scenografia: Lacramioara Dumitrascu
Coregrafia: Cristiana Dragan
Montaj video & fotografii: Cristina Baciu
Costume: Lacramioara Dumitrascu
Pagina de Facebook a spectacolului: https://www.facebook.com/JurnaldeConstanta

"Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe"
Teatrul Andrei Muresanu din Sfantu Gheorghe
Premiera: octombrie 2016
Cu: Elena Popa, Alexandrina Ioana Costea, Ion Fiscuteanu Jr., Sebastian Marina, Daniel Rizea, Costi Apostol
 Regia: Carmen Lidia Vidu
Echipa foto-video: Vetro Baji & Levente Vargyasi
Muzica: Konya Uto Bence & Luiza Zan
Costume: Raluca Alexandrescu
Pagina de Facebook a spectacolului: https://www.facebook.com/jurnalderomaniasfantugheorghe/

Despre "Jurnal de Romania. Constanta" si "Jurnal de Romania. Sfantu Gheorghe" am mai scris aici si aici.


Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

2106 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version