Degradarea progresiva a cladirilor de cinematograf, care sunt parte a patrimoniului cultural al orasului, este un fenomen care ajunge in acest moment la cote alarmante si aduce atingere atat patrimoniului arhitectural bucurestean, spatiului identitatii moderne a orasului, cat si vietii sociale si educarii prin arta a oamenilor, sustine Carmen Secareanu, managerul proiectului "CineBucuresti - 100 de ani de modernitate", potrivit Agerpres.
Ea a amintit, in cadrul conferintei "CineBucuresti - 100 de ani de modernitate", sustinuta miercuri la Palatul Sutu din Capitala, ca cinematografele bucurestene, in ciuda unei semnificative dimensiuni socioculturale pe care au detinut-o in perioada de debut a orasului modern, sunt, in prezent, "arhitecturi uitate, spatii in care degradarea este severa si afecteaza in mod negativ calitatea spatiului public si a imaginii orasului".
Carmen Secareanu a afirmat ca in Bucuresti, din cele 46 de cladiri de cinematograf existente, doar sapte mai sunt functionale.
"Din totalul de 46 de cladiri de cinematografe existente astazi in Bucuresti, numai sapte dintre acestea sunt functionale/active, patru sunt functionale, dar inchise - una in renovare si trei inchise prin legea din 2015 cu masurile privind reducerea riscului seismic al constructiilor existente -, 20 au o noua destinatie - club, restaurant, supermarket, studio TV, teatru, alte evenimente - si 15 sunt nefunctionale, in stare avansata de degradare, din care unul singur este in renovare", a spus Carmen Secareanu.
Ea a precizat ca, potrivit ultimului barometru cultural pentru anul 2016, "in ultimele 12 luni 90% dintre respondenti nu au fost la filarmonica, 88% nu au fost la opera/opereta, 79% nu au fost la biblioteca pentru a citi o carte, 70% nu au fost la teatru, 62% nu au fost la muzee sau expozitii".
"Semnificatia acestui grad ridicat de nonconsum cultural, care variaza in functie de varsta, de venituri si rezidenta, trebuie pusa in relatie cu situatia economica precara a publicului, cu diversitatea si calitatea ofertei culturale, cu carente in sistemul de educatie. De 10 ori mai putini romani merg la film astazi fata de 1993. Doar 7,1% din populatia Romaniei de peste 16 ani merge de cel putin patru ori la cinema pe an, spre deosebire de cei mai activi cinefili europeni, francezii. Sub noi mai sunt foarte putine tari", a subliniat managerul de proiect.
Carmen Secareanu a aratat ca proiectul "CineBucuresti - 100 de ani de modernitate" aduce in atentia opiniei publice "lectura originala a modernitatii urbane bucurestene prin intermediul cinematografului considerat in context istoric local si occidental".
