Singura casa traditionala cu acoperis de paie locuita din Salaj a fost declarata monument istoric

de Alina Neagu     HotNews.ro
Miercuri, 28 iunie 2017, 11:46 Actualitate | Cultură

Singura casa traditionala cu acoperis de paie inca locuita din Salaj, cu o importanta valoare arhitecturala si turistica, a fost inclusa pe lista monumentelor istorice in urma eforturilor comune ale autoritatilor locale si Directiei pentru Cultura. Ordinul privind clasarea in lista monumentelor istorice a asa numitei 'Case a morarului' a fost semnat recent de ministrul Culturii, Ioan Vulpescu, scrie Agerpres.

Valeria Lehene, referent de specialitate in cadrul Directiei pentru Cultura Salaj, semnala, in urma cu 4 ani, necesitatea protejarii cladirii de patrimoniu, pentru a putea fi admirat si de generatiile viitoare. Protejarea casei cu vechime de un secol si jumatate, prin includerea ei pe lista monumentelor istorice, era cu atat mai justificata cu cat proprietara ei, Iuliana Campean, sau 'tanti Iulica', in varsta de 92 de ani, nu are urmasi si nici rude in sat.

Ca urmare a "semnalului de alarma" tras de specialistii Directiei pentru Cultura, primaria comunei Ileanda a initiat procedurile pentru clasarea imobilului, finalizate prin ordinul de ministru care consfinteste includerea casutei din Rastoci pe lista monumentelor istorice.

"Clasarea s-a facut la solicitarea primariei din Ileanda. Noi am discutat cu ei, pentru ca fiind o locuinta privata, Directia pentru Cultura nu putea face aceste demersuri. Astazi am primit raspunsul. Este ordinul de la ministrul Culturii prin care se spune ca se claseaza 'Casa morarului', din satul Rastoci, comuna Ileanda, iar in 90 de zile trebuie sa completam obligatia de folosinta a monumentului istoric. Se da si un cod cu care va fi introdus in lista monumentelor istorice, in momentul in care se actualizeaza, adica in 2020 (...) Pana acum casa a fost protejata datorita proprietarei care isi iubeste foarte mult casa. Avand in vedere ca este foarte in varsta, casa ar fi fost in pericol de disparitie daca nu s-ar fi clasat. Are si un avantaj foarte mare pentru ca este amplasata pe un traseu circulat si, asa cum ne-a spus si noua de multe ori, foarte multa lume se opreste sa vada casa. Atata timp cat tanti Iulica traieste, casa va fi pastrata. E important ca lumea sa vada si interiorul, pentru ca e foarte bine pastrat", a declarat pentru Agerpres Valeria Lehene.

Asa cum precizeaza si specialistul Directiei de Cultura, cea care a pastrat intacta cladirea traditionala si care chiar a schimbat in urma cu cativa ani, din pensia ei, acoperisul de paie, este proprietara, "tanti Iulica".

"Eu cred ca nu este zi sa nu opreasca masini sa o fotografieze. Anul trecut, intr-o duminica, am avut din Austria 20 de studenti care au vrut tati sa se pozeze cu mine. De multe ori zac: asta-i vila me'. Degeaba, ca oriunde ar fi o casa sau o vila, nu mere nimeni sa o fotografieze. Multi mi-au spus ca sa pun taxa la intrare, dar mie-mi pare bine ca ma cauta cineva, nu sa plateasca", preciza in 2013, pentru Agerpres, "tanti Iulica".

Casa a fost numita a morarului, dupa ce intr-o monografie a satului Rastoci s-a gasit o fotografie veche cu aceasta casa, sub care scria 'Casa morarului'. Monografia arata ca moraritul era o ocupatie foarte intalnita in zona, in sat existand mai multe mori de apa, legate si de cursul raului Somes, ce trece prin localitate.

Potrivit studiului istoric realizat de etnograful Augustin Goia pentru clasarea imobilului, din fondul construit traditional s-au pastrat in zona putine constructii intacte, motiv pentru care casa din Rastoci, situata relativ aproape de biserica de lemn monument istoric, a devenit reprezentativa atat pentru sat cat si pentru zona.

"Aceasta casa este construita pe un teren in panta, pe o temelie din piatra, cu liant de pamant. Panta terenului a favorizat construirea unei pivnite sub incaperea de locuit, spre drum, cu acces din exterior, element mai putin intalnit in zona, care da o anumita monumentalitate constructiei. Sub aspect planimetric, casa corespunde primei faze de evolutie a locuintei traditionale locale, avand doar incapere de locuit, tinda si prisma fara stalpi, pe latura estica si sudica. (...) Cele trei ferestre ale incaperii de locuit, amplasate pe laturile ei de est, sud si vest, au fost marite, conform traditiei familiale, pe la anul 1900, de catre bunicii ultimei proprietare, Campean Iuliana, nascuta in anul 1925. Peretii sunt realizati din barne de lemn, rotunde, prinse in cheutori si sunt acoperiti cu lipitura de pamant si pleava, in interior si exterior", se arata in studiu.

Specialistul etnograf apreciaza fiind valoroase si unice in Transilvania si unele din elementele de interior ale casei: "In interiorul casei se pastreaza doua componente originale de mare vechime si extrem de rare in prezent, nu numai in zona, ci in intreaga Transilvanie de nord-vest: cuptorul cu horn arhaic (vatra libera) si babatia din tinda, sub care era evacuat fumul. Un cuptor asemanator a fost identificat in anul 1982 si in Soimuseni, sat din apropiere, fiind numit acolo cuptor cu bolfa. Prezenta in forma initiala a acestor doua elemente, de mare vechime, sub aspect tipologic sporeste considerabil valoarea istorico-documentara a constructiei din Rastoci. In casa se mai pastreaza lavita de vatra autentica", sustine Augustin Goia, care estimeaza vechimea casei la circa 150 de ani.

Introducerea casutei acoperite cu paie din Rastoci pe lista monumentelor istorice din Salaj este cu atat mai importanta cu cat este prima casa traditionala din judet, inca functionala, ce ajunge pe aceasta lista, unde se mai afla doar 'Casa Luput', din Cizer, inclusa actualmente intr-un amplu proiect de restaurare. Pentru a marca momentul, directorul Directiei de Cultura Salaj, Doina Cocis, a precizat ca in luna septembrie, de Zilele Europene ale Patrimoniului, va fi organizat un eveniment cultural la Rastoci, in curtea 'Casei morarului'.

























Material sustinut de Siemens

"Comorile" detinute de primarii: cum pot fi folosite marile baze de date pentru a imbunatati serviciile oferite cetatenilor. Studiu de caz City Pulse

Brasovul si orasul Aarhus din Danemarca au luat parte timp de trei ani la un proiect inedit de cercetare - City Pulse, finantat de Uniunea Europeana. Pe scurt, scopul proiectului a fost sa colecteze si sa coreleze cat mai multe date despre cele doua orase, iar pe baza acestora primariile sau companiile sa dezvolte aplicatii gratuite care sa imbunatateasca serviciile oferite cetatenilor.

2326 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Sec.... (Miercuri, 28 iunie 2017, 12:04)

    modream [utilizator]

    O poză face cât 1000 de cuvinte... ia-o de unde nu-i!
    • 0 (0 voturi)    
      exact (Miercuri, 28 iunie 2017, 14:17)

      603 [utilizator] i-a raspuns lui modream

      acelasi gand.Cum pot sa fie atat de incuiati.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version