Marti, 21 februarie 2017, de la ora 18.30, la sediul Institutului Cultural Roman (Aleea Alexandru nr 38, Bucuresti) va avea loc lansarea volumului Tratat de hermeneutica a sculpturii abstracte de Matei Stircea-Craciun, publicat la Editura „Brancusi" din Targu Jiu, cu sprijinul Editurii Institutului Cultural Roman. Alaturi de autor, vor mai vorbi despre hermeneutica endogena – o noua metoda in critica de arta – presedintele ICR, Radu Boroianu, consilierul prezidential Sergiu Nistor si Doru Strambulescu, directorul Centrului de Cercetare, Documentare si Promovare „Constantin Brancusi” din Targu-Jiu.
Nu exista la ora actuala institutii abilitate in mod expres sa studieze gramatica si continutul discursurilor simbolice in ipostazele de mare complexitate ce caracterizeaza productiile reper din artele vizuale si, prin extensie, din arhitectura, design, ambient obiectual. Hermeneutica endogena – o noua metoda in critica de arta, elaborata pe parcursul a trei decenii in cadrul Institutului de Antropologie Francisc Rainer – urmareste reconstructia limbajelor abstracte in sculptura moderna si contemporana prin analize de morfologie, sintaxa si imaginar. Demersul se defineste ca polar opus, deci complementar, abordarilor critice exogene, fondate pe grile preconstruite de lectura, postulate a avea valabilitate universala – psihanaliza, marxism, feminism etc. – si ar trebui in principiu sa le preceada.
Metoda de hermeneutica endogena a fost elaborata in „atelierul“ sculpturii brancusiene. Se ofera, in premiera, rezolvari la cele patru probleme cardinale ale brancusiologiei: interpretarea sistemica a motivelor sculpturale, identificarea principalelor izvoare de inspiratie, conceptualizarea curentului artistic lansat de maestru in arta veacului 20, pozitionarea culturologica a creatiei brancusiene.
„Brancusi ramane unul dintre cei mai mari sculptori ai sublimului in secolul 20. Ceea ce ofera opera brancusiana spre contemplare sunt zei telurici. Sculptorul creeaza o algebra a transcendentului, abstractizeaza temele si eroii veterotestamentari si neotestamentari, le confera valori ca de functii algebrice operate in baza unor variabile (x, y, z), parti sinergice ale Necunoscutului fiintei. Sufletul lui de taran presimte ca depersonalizarea atributelor sublimului prin transfer in limbaj abstract pune in lumina ipostaza superlativa, de desavarsire a unor valori umane de esenta universala, a caror expresie cauta a o reda prin limbajul materiilor mai curand decat prin limbajul formei. Proiectul brancusian ofera raspuns la marile probleme mostenite din arta Renasterii: egalitate intre femeie si barbat, impacarea dintre crestini si evrei, impacarea dintre toate natiunile.”declara autorul volumului, Matei Stircea-Craciun.
Motivatia unei explorari intensive a sculpturii brancusiene priveste sansa conceptualizarii curentului artistic, probabil cel mai important din arta veacului 20, cat si sansa de a beneficia de o revolutie a umanismului propusa de viziunea hylesica.
Contributiile cercetatorului Matei Stircea-Craciun privitoare la simbolizarea hylesica (matierista) sunt coroborate de cercetari conduse la Henri Moore Institute of Sculpture, UK. In lucrarea Modern Sculpture Reading, editata de Jon Wood, David Hulks si Allex Potts in anul 2007, sunt oferite informatii pretioase despre dezvoltarea la nivel mondial de catre patru generatii de sculptori a ceea ce autorul denumeste viziune hylesica, atribuind-o, ca descoperire artistica, lui Constantin Brancusi.
Intrarea este libera.
