Cristian Mungiu despre propunerea de modificare a legii cinematografiei: Propunerile sunt facute cu buna credinta. Sa ne dezbaram o clipa de umori, interese de grup, orgolii si suspiciuni

de G.S.     HotNews.ro
Sâmbătă, 3 septembrie 2016, 13:15 Actualitate | Cultură

Cristian Mungiu
Foto: Iulia Blaga
Regizorul Cristian Mungiu a transmis o scrisoare deschisa in care spune ca propunerea de modificare a Legii Cinematografiei prin OUG ar trebui dezbatuta "dezbarindu-ne o clipa de umori, interese de grup, orgolii si suspiciuni".

"Cred insa cu tarie ca propunerile sint facute cu buna credinta, in limita competentelor celor care au lucrat, inspre o rezonabila legiferare a cinematografiei romane si ca ele nu avantajeaza in nici un fel concret vreun grup anume de cineasti", spune Mungiu in textul scrisorii, care are sustinerea si altor cineasti: regizorii Radu Muntean, Corneliu Porumboiu, Andrei Ujica si Radu Jude si scenaristii Razvan Radulescu si Alex Baciu. 

Reactia regizorului si a colegilor sai vine in contextul in care, in urma cu circa o luna, 58 de cineasti au semnat o scrisoare deschisa adresata premierul Dacian Ciolos prin care ii cer sa o demita pe Corina Suteu din functia de ministru al Culturii, ei sustinand ca aceasta a incercat in mod repetat sa modificelegea cinematografiei intr-un mod abuziv doar pentru un anumit grup, ignorand opinia breslei.

Corina Suteu a afirmat pe 2 august, intr-un raspuns adresat grupului de cineasti care ii solicita demisia, ca institutia pe care o conduce nu se va lasa antrenat in discutii sterile pe presupuneri de intentii legislative, ci va continua definitivarea propunerii de act normativ in domeniul cinematografiei

"Desigur, scurt-circuite si interpretari abuzive sunt intotdeauna posibile insa haideti sa ne aparam de ele punctual si atunci cind vor aparea si sa nu respingem de facto un text care incearca sa corecteze cu buna credinta disfunctionalitati reale constatate de intreaga breasla. Si, evident, imbunatatiri sint inca posibile si binevenite", afirma acum Mungiu in scrisoarea deschisa transmisa HotNews.

Scrisoarea deschisa transmisa de Cristian Mungiu:

"Despre legea cinematografiei

Scriu rîndurile astea de la mare distanță de casă. Însă mă simt dator cu niște detalieri, pentru că am făcut parte din grupul de lucru care a contribuit la elaborarea propunerii de OUG și consider că e just să îmi asum răspunderea pentru ce am propus și sustinut.

Pe scurt: am fost întrebat în februarie anul acesta dacă sunt de acord să fac parte dintr-un grup de lucru care să îmbunătățească legea cinematografiei. Am zis da fără să stau pe gînduri pentru că mi se pare că cei care critică public erorile trebuie să și propună niște soluții.

Nu m-a interesat cine face parte din grupul de lucru, cum a fost el format, ce proceduri de implementare avea să urmeze textul pe care aveam să-l elaborăm – expertiza noastră avea să aibă în vedere fondul, conținutul.

Am avut două teme cînd am purces la treabă: una a fost să propunem cit mai multe măsuri concrete care să favorizeze tinerii – sau mai bine zis care să le ofere șanse oneste în raport cu consacrații. Cealalta temă, pe care nu a trasat-o nimeni, dar care era de la sine înțeleasă era să reparăm abuzurile enorme de interpretare ale legii în vigoare, problemele pe care le știam cu toții, inechitățile.

În preajma Cannesului, m-am prezentat în Comisia de Cultură din Senat să susțin cu argumente propunerile pe care le făcusem. Mi s-a explicat politicos dar ferm că nu urma să aibă loc nici o discuție pe fond, pentru că nu era momentul. Comisia nu era de acord cu procedura de a trece un asemenea document peste vara, prin asumarea raspunderii Guvernului (iertati-ma daca terminologia e improprie) și a invitat ministerul sa dea o ordonanta de urgenta dacă consideră potrivit.

Pare că, într-adevar, Ministerul Culturii chiar considera de data asta ca cinematografia este o prioritate si propune guvernului sa aduca imbunantiri legii printr-o ordonanta de urgenta așa că permiteți-mi, în cele din urmă, să mă refer la fond.

 Tinerii

Tinerii regizori și-au dorit să se creeze o secțiune de micro-buget pentru cei care au nevoie de mai multă experiență înainte de a gestiona filme de lung metraj de buget mai mare, iar această propunere a fost inclusă în lege.

Am propus totodată și ca secțiunea de debut, cu fonduri și judecare separate, să nu mai aibă în vedere doar primul film ci și al doilea film al unui regizor, ca să existe și o a doua șansă, dacă poate nu ai avut inspirație cu primul film.

S-a introdus o propunere care să avantajeze deopotrivă și tinerii producători:  finanțarea primelor două filme precum și a microbugetelor nu ar ține cont decît de scenariu și de bune intenții, nu de realizări anterioare, asa încît si orice tînăr producator să poată participa cu șanse maxime în concurs.

Regulamentul

Cei din industrie știu că legea ca legea, dar regulamentul e obiectul principal de dispută, întotdeauna. Pentru că regulamentul prevede criteriile concrete pe baza cărora se alocă finanțarea. Prin urmare am agreat ca legea să se refere la chestiuni generale iar regulamentul să fie redactat într-o etapă ulterioară, în urma unei largi consultări, ca să existe cît mai puține controverse. Prin urmare, propunerile de text de lege au fost făcute încît orice prevedere din regulament să poată fi formulată după cum va decide breasla ulterior. 

Sprijin automat

CNC-ul român s-a plîns adeseori – formal și informal – că problema principală a sub-finanțării cinematografiei vine din faptul că fondul cinematografic e devalizat de cereri nejustificate de sprijin nerambursabil pentru realizări deosebite care ori nu există, ori sînt discutabile, legea în vigoare fiind redactată ambiguu și interpretabil. Prin urmare, textul propus în OUG tranșează ferm chestiunea. Numărul de reușite care justifică o finanțare nerambursabilă se reduce substantial, prin lege.

În același registru, CNC-ul s-a plîns deseori că producătorii nu declară corect numărul de spectatori plătitori ai filmelor și că solicită adesea fonduri de sprijin pentru succes de public fără să ramburseze creditul primit. Prin urmare, propunerea cuprinsă în acest OUG condiționează pentru întîia dată sprijinul pentru succes comercial de gradul de rambursare al creditului, așa încît CNC să sprijine producătorii doar în măsura în care aceștia au fost buni platnici la rîndul lor. 

Fondul cinematografic

Fondul cinematografic nu a fost și nu este alimentat de la buget. În aceste condiții, și ținînd cont de faptul că de la emiterea legii cinematografiei și pînă în prezent unele surse de alimentare a fondului nu mai au nici o relevanță (contribuția TVR, taxele pe casete video, samd), alimentarea la un nivel decent a fondului cinematografic a constituit mereu o prioritate pentru toți cineaștii. Banii cinematografiei vin și au venit mereu din niște taxe asociate cu domeniu audiovizual. Taxa pe biletul de cinema la cuantumurile propuse în lege nu e inventată în Romania, e prezentă în legislația majoritătii statelor europene și constituie peste tot o formulă rezonabilă de a finanța cinematografia de pe urma propriilor ei încasări. Mai mult, în propunerea de OUG, această taxă are două cuantumuri: cine dorește să difuzeze și film românesc poate contribui cu mult mai puțin. Însă nu e vina cineaștilor, a producătorilor și distribuitorilor din România că filmele românești nu își pot recupera investiția din exploatrea internă. Sălile de cinematograf au fost în gestiunea statului, prin urmare este răspunderea statului că ele au fost furate, înstrăinate sau oferite ca mită imobiliar-electorală așa că nu e rezonabil să se ceară cineaștilor să își poată amortiza cheltuielile de producție din exploatarea internă în condițiile în care s-a distrus rețeaua de exploatare.

Subvenție

La data la care legea cinematografiei a ieșit în prima ei formă, se prevedea, ținîndu-se cont de distrugerea rețelei de cinematografe, că producătorii români vor exploata filmele cît pot de eficient, rambursînd bani către CNC pe toată perioada exploatării, după care vor preda filmele statului în situația – probabilă – că nu vor fi reușit să ramburseze integral creditul primit pentru realizarea filmului. Problema este că fiscul și legislația fiscala au evoluat pe alte coordonate decît Legea Cinematografiei așa încît la sfîrșitul termenului de exploatare al filmelor, producătorii români s-au trezit că statul le cere TVA la predarea filmelor către CNC –TVA care în condițiile exploatării din România constituie o povară insurmontabilă pentru producătorii autohtoni. Prin urmare, s-a propus in acest OUG o soluție: modificarea formulei de finanțare a cinematografiei din cea presupunînd un credit rambursabil pentru realizare într-alta care să aloce fondurile sub formă de subvenție, cum se face în majoritatea statelor europene. Totodată însă, s-a prevazut că rambursarea fondurilor alocate de către CNC producatorilor să se facă în continuare ca și cum ar fi vorba de un credit, în așa fel încît subvenție să nu însemne decît că după ce ai exploatat filmul cît de bine ai știut și ai dat statului înapoi tot ce ai putut, să nu mai existe alte obligații.

 Praguri

CNC-ul și producătorii care s-au considerat defavorizați de-a lungul timpului de fondurile primite în urma concursurilor s-au plîns frecvent că legea cinematografiei nu include un prag maximal de atribuire a fondurilor cinematografice, putînd favoriza anumiți aplicanți. Prin urmare, propunerea de text a OUG-ului cuprinde anume un asemena prag. Mai mult, extinde pentru întîia dată acest prag și la nivelul fondurilor nerambursabile alocate de către CNC. Mai mult, prevede în sfîrșit un prag minim de finanțare a producției de film, cum și-a propus fiecare nou text de lege care avea in vedere să corecteze legea cinematografiei în ultimii zece ani.

Sali

Prin Legea Cinematografiei nu se pot, din pacate, lua masuri directe care sa conduca la refacerea retelei de sali de cinematograf in Romania desi aceasta a constituit una dintre prioritatile pentru care ne-am apucat sa lucram la aceasta propunere. Cu toate acestea, am propus ca CNCul sa poata sprijini retehnologizarea salilor in anumite conditii, in asa fel incit cei care chiar vor sa le pastreze obiectul de activitate sa primeasca un sprijin si la nivel de know-how si financiar.

Așadar, de ce nu e bine, ce nu e bine?

Concluzii

Propunerea de OUG conține, desigur, și alte prevederi și m-aș bucura dacă am reuși să le analizăm pe fiecare în parte fără patimă, dezbărîndu-ne o clipă de umori, interese de grup, orgolii și suspiciuni.

Cred insa cu tărie ca propunerile sînt făcute cu bună credință, în limita competențelor celor care au lucrat, înspre o rezonabilă legiferare a cinematografiei române si ca ele nu avantajeaza in nici un fel concret vreun grup anume de cineasti, au in vedere criterii comune de apreciere pentru toata lumea, praguri care sint valabile si ele pentru toata lumea, beneficii care apreciaza performanta si incurajeaza rambursarea fondurilor primite, incurajeaza indirect pe cei care vor sa faca filme comerciale sau de public sa o faca, spre propriul lor interes si al CNCului.

Desigur, scurt-circuite și interpretări abuzive sunt întotdeauna posibile însă haideți să ne apărăm de ele punctual și atunci cînd vor apărea și să nu respingem de facto un text care încearcă să corecteze cu bună credință disfuncționalități reale constatate de întreaga breaslă. Si, evident, imbunatatiri sint inca posibile si binevenite.

Aceasta nu este doar părerea mea, am verificat propunerile făcute în grupul de lucru cu mulți cineaști în diferite etape ale elaborării lor și am ținut cont de observațiile primite. Semnatarii prezentei note, la curent în detaliu cu propunerile textului, susțin fondul chestiunii fără rezerve.

Insa ce mi se pare important de aflat în acest moment e ce cred cît mai mulți dintre cineaștii pe care prezentele modificări îi privesc. Ce cred ei despre textul propus, despre fondul problemei în sine, intelegind ca orice text de lege trebuie sa fie echitabil in general si nu favorabil fiecarui cineast in parte cu fiecare dintre prevederile propuse. Îi invit prin urmare să citească – dacă nu au facut-o deja - textul propusei OUG și să își exprime ferm punctul de vedere cit mai curind si in cunostinta de cauza – dacă își doresc ca de observatiile lor să mai țină cineva cont vreodată în viitorul apropiat. Și abia apoi vom ști în ce masură aceste propuneri ale OUG sunt legitime sau dacă în final, în ciuda nemulțumirilor exprimate de-a lungul timpului, cineaștii sunt în final mai degrabă înclinați să lase lucrurile așa cum sunt deja."




Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
978 vizualizari
  • +1 (1 vot)    
    Excelent formulat (Sâmbătă, 3 septembrie 2016, 17:20)

    UnOarecare [utilizator]

    Acum sa speram intr-un Regulament/Norme de valoare ca altfel...


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi