Muzeul National al Taranului Roman continua si anul acesta traditia ultimelor targuri organizate de Martisor, oferind publicului 5 zile (26 februarie – 1 martie 2016 ) pentru a alege din oferta bogata care urmareste, ca si pana acum, sa particularizeze targul prin unicitatea, creativitatea si diversitatea martisoarelor. Targul de la MTR vine in intampinarea vizitatorilor si cu o oferta gastronomica bogata de produse traditionale.
In peisajul targurilor bucurestene, Targul Martisorului de la MNTR valorifica obiectul handmade, incurajeaza creativitatea artistica, inovatia si mestesugul capabil sa fie reinnoit cu noi particularitati care sa comunice prin expresivitate, imaginatie, simt al umorului semnificatiile mai vechi sau mai noi ale martisorului. Participantii invitati — studenti, artisti, designeri, arhitecti, mestesugari — folosesc ca sursa de inspiratie lumea si mitologia taraneasca ori imagineaza noi forme ale creativitatii urbane: de la obiectul manufacturat si reciclat care foloseste materiile naturale devenite clasice la amprenta unui design contemporan, banda desenata sau personaje si semne din mitologia urbana, imaginate pe o multitudine de materii neconventionale.
Potrivit organizatorilor, alaturi de participantii invitati la targ se numara, ca in fiecare an, si scoli, fundatii, asociatii, organizatii care desfasoara actiuni cu caracter umanitar pentru copii cu dizabilitati si sprijin pentru categoriile defavorizate, toti acestia fiind invitati din oficiu, fara selectie.
Devenita accesoriu traditional al Targului Martisorului, oferta gastronomica vine cu produse ce sunt mai aproape de conceptul de bucatarie naturala, chiar daca zona reprezentata este rurala sau urbana: turta dulce, prajiturele de casa, cozonaci si alte produse de patiserie – Bucovina, Alexandria, Baia Mare si Buzau, miere, dulceturi – Ilfov, ceaiuri si plante de leac din Dambovita.
Martisor, Martisug sau Mart era consemnat de etnologii inceputului de secol XX, ca obicei de 1 martie, prezent nu numai la romani, dar si la bulgarii si albanezii din Balcani. Obicei pe care taranii il repetau in fiecare inceput de primavara ca semn protector impotriva bolilor si a nenorocului. Copiilor li se lega o moneda de argint la mana cu un fir rasucit de lana sau de bumbac alb si rosu ca sa fie feriti de boala, pe care acestia il legau dupa 12 zile in pom ca sa fie pomul roditor, iar vitelor li se agata fir rosu cu alb ca sa fie sanatoase si la fel, bune de rod. Preluata de lumea urbana si devenita moda, firul de bumbac devenit fir de argint sau de aur, purtat drept colier si podoaba, tinut la piept, primit ca suvenir si mai nou cadou, povestea martisorului supravietuieste in diferite forme pana in contemporaneitate, de la firul simplu rasucit in alb si rosu pana la martisorul virtual.
