Scriitorul si filozoful italian Umberto Eco, autorul celebrului roman "Numele trandafirului", a decedat, vineri seara, la varsta de 84 de ani, scrie Reuters.
Moartea lui Eco a fost anuntata de familia sa, potrivit La Republica.
"A fost un exemplu extraordinar de intelectualism, combinand o inteligenta unica a trecutului cu o capacitate neobosita de a anticipa viitorul", a declarat premierul italian Matteo Renzi.
Scriitorul, care locuia la Milano (nord), suferea de mai mult timp de cancer.
Nascut in data de 5 ianuarie 1932, acesta a studia filosofia la Universitatea din Torino si si-a consacrat teza "problemei estetice la Thomas d'Aquino".
Cand se apropia de 50 de ani, a reusit lovitura cu primul sau roman, publicat in 1980: "Numele Trandafirului" s-a vandut in milioane de exemplare si a fost tradus in 43 de limbi.
Poliglot, casatorit cu o germanca, Eco a predat in mai multe universitati, in special la Bologna (nord) unde a detinut catedra de semiotica pana in octombrie 2007, cand s-a pensionat.
Eco a explicat ca s-a dedicat tarziu fictiunii deoarece "considera romanele un joc de copii pe care nu il lua in serios".
Dupa "Numele trandafirului" le ofera cititorilor "Pendulul lui Foucault" (1988), "Insula din ziua de ieri" (1994) si "Misterioasa flacara a reginei Loana (2004)". Ultimul sau roman, "Numero zero", a fost publicat in 2014.
A scris zeci de eseuri cu subiecte eclectice precum estetica medievala, poetica lui Joyce, memoria vegetala, James Bond, arta falsificarii, istoria frumusetii sau a uratului.
"Frumusetea se situeaza in interiorul unor anumite limite in timp ce uratenia este infinita, deci mai complexa, mai variata, mai amuzanta", spunea el, intr-un interviu publicat in 2007, in care adauga ca "a avut intotdeauna o afectiune pentru monstri".
Om de stanga, Eco nu avea nimic din scriitorul inchis in turnul sau de fildes iar acest interpret de clarinet scria in mod regulat pentru saptamanalul L'Espresso.
Deschiderea de spirit nu il impiedica insa sa nu vada cu ochi critici evolutia societati societatii moderne.
"Retelele sociale au dat cuvantul unor legiuni de imbecili care, inainte, nu vorbeau decat la carciuma, dupa un pahar de vin si care nu provocau nicio problema colectivitatii", declara el, recent, pentru cotidianul Il Messaggero.
"Era redus la tacere imediat in conditiile in care azi au acelasi drept la cuvant ca un premiu Nobel. Este invazia imbecililor", adauga marele scriitor.
2
5
