In perioada 4 decembrie 2007-31 ianuarie 2008, are loc expozitia NUD semnata Laurentiu Midvichi gazduita in Sala „Constantin Brincusi” din cadrul Palatului Parlamenului (str. Izvor nr. 2-4, intrarea dinspre parcul Izvor, parter). Expozitia cuprinde 58 de lucrari, pictura si desene, de dimensiuni mari si foarte mari, a caror tema o reprezinta alaturarea nudului feminin cu descrierea absolut anatomica a pestelui.

„Pestele ca suprafata picturala este, cromatic, cea mai bogata paleta de culori din lume. Pentru mine, a privi un peste e, de multe ori, ca si cum as vizita o galerie de arta. Alaturarea dintre nud si peste nu e altceva decit punerea in contrast a doua tipuri de «carne»: nu fac altceva decit sa evidentiez valentele artistice ale fiecarui element in parte”, declara Laurentiu Midvichi.

Vernisajul va avea loc in data de 4 decembrie 2007, incepind cu ora 17.00. Va fi o deschidere inedita, ce va debuta cu o demonstratie epistolara live oferita de scriitorul Vasile Ernu si criticul Bogdan-Alexandru Stanescu, urmata de o „expertiza”, de asemenea live, a nivelului atins de erotism in lucrarile lui Laurentiu Midvichi, realizata de poetul Dan Sociu.

Absolvent al Universitatii Nationale de Arta din Bucuresti in anul 2002 (Sectia Arta Murala, Clasa Profesor Viorel Grimalschi), Laurentiu Midvichi (n.1979) este membru al Uniunii Artistilor Plastici incepind din anul 2003. Doua expozitiie personale: Bucuresti, 2005, si Constanta, 2007; participare la aproape 30 de expozitii de grup. Lucrari aflate in colectii publice si particulare din Romania, Germania, America, Franta, Grecia, Italia si Australia.

Din primavara lui 2006, s-a implicat activ in designul de coperta de carte si materiale promotionale, devenind membru al echipei Polirom.

Intr-un interviu acordat Polirom, Laurentiu Midvichi explica alaturarea dintre nud si peste.

- In pictura si desenele tale se observa recurenta alaturare a nudului feminin cu descrierea absolut anatomica a pestelui. Cum poti „justifica” aceasta paralela? Este o paralela, sau, mai curind, o intersectare de moment?

- Banuiesc ca, stiindu-mi biografia, si anume acea jumatate de viata petrecuta in Tulcea, iti dai seama de ce am ales pestele ca animal totemic al picturii mele. Banuiesc ca ai trecut si prin semnificatiile christice ale acestui animal minunat. Ceea ce a devenit, insa, decisiv pentru mine, a fost faptul ca pestele, ca suprafata picturala este, cromatic, cea mai bogata paleta de culori din lume. Pentru mine, a privi un peste e, de multe ori, ca si cum as vizita o galerie de arta. Alaturarea dintre nud si peste nu e altceva decit punerea in contrast a doua tipuri de „carne”: nu fac altceva decit sa evidentiez valentele artistice ale fiecarui element in parte.

- Esti unul dintre foarte putinii artisti romani care au curajul de a prezenta, absolut renascentist, „work in progress” (desenul), alaturi de produsul finit. De ce mai faci asa ceva intr-o perioada in care etapa intermediara e prezentata ca opera de arta realizata?

- Desenul e cea mai libera forma de expresie: pictura incumba un proces, etape etc. Pentru mine, a desena, mai ales din dragostea de hirtie si de carbune, este poate cea mai frumoasa zona a acestei „meserii”.

- Privita in relatie cu alte fenomene artistice contemporane, expozitia ta aduce cu sine aerul „invechit” al travaliului si al intuitiei ordonate de foarte multa munca. Nu era mai usor sa faci niste stenciluri si sa ajungi direct la bienala de la Venetia?

- Sint, cred, unul dintre foarte putinii traditionalisti tineri: petrec mai mult timp in atelier decit acasa. Admir aceste medii de arta despre care m-ai intrebat, insa eu cred ca pictura mea se adreseaza unor privitori initiati.

- De ce ai preferat ca, in loc sa devii angajat al unei firme de publicitate, sa fii unul dintre graficienii copertelor Polirom?

- Nu mi-a placut niciodata subordonarea, mai ales cind acest lucru te forteaza sa te lasi de pictura. Colaborarea cu o editura, mai ales cind ma obliga sa citesc niste carti, mi s-a parut forma cea mai frumoasa de existenta...