Ioan Holender vorbeste despre opera si teatrul dramatic la Teatrul National din Craiova

de D.S.     HotNews.ro
Miercuri, 19 august 2015, 11:57 Actualitate | Cultură

Ioan Holender "Opera si Teatrul darmatic"
Foto: Afis
Cea de-a 33-a ediţie a Întâlnirilor SpectActor, un proiect iniţiat în anul 2009 la Teatrul Naţional Marin Sorescu din Craiova, va beneficia de prezenţa unui oaspete de prim rang al muzicii şi culturii europene, Ioan Holender.

Director artistic din anul 2005 al Festivalului Internaţional George Enescu, Ioan Holender va susţine, duminică 6 septembrie, de la ora 11:30, la sala „Ion D. Sîrbu”, conferinţa „Opera şi teatrul dramatic”, o incursiune în lumea Operei, modelată în ultimii ani de viziunile novatoare ale unor mari regizori de teatru. Cu acest prilej, invitatul va oferi autografe pe cartea „Festivalul George Enescu în era Holender” (Ed. Operei Naționale București, 2015).

 Faptul că Ioan Holender va fi oaspetele Naţionalului craiovean în plină desfăşurare a Festivalului George Enescu (30 august-20 septembrie) reprezintă o apreciere superlativă a Întâlnirilor SpectActor, a efortului depus de directorul Mircea Cornișteanu de-a lungul anilor în a atrage la Craiova personalități remarcabile ale culturii române contemporane. Printre cei care au conferențiat aici se numără oameni de cultură, artiști, scriitori precum Radu Beligan, Solomon Marcus, Dan Grigore, Matei Vișniec, Lucian Boia, Dorel Vișan, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, George Banu, Cristian Bădiliță, Gabriela Adameșteanu, Nae Caranfil, Sergiu Celac, Adrian Cioroianu ş.a.

Biletele vor fi puse în vânzare la agenţia teatrului.

Ioan Holender (n. 18 iulie 1935, Timişoara), provine dintr-o familie burgheză a cărei fabrică a fost naţionalizată în 1948. În ciuda dosarului negativ, în 1953 a fost admis la Institutul Politehnic, unde a urmat doar trei ani. În 1956, pe când era student în anul trei, a participat la mişcările studenţeşti din oraş favorabile Revoluţiei Maghiare. În urma unui „speech” de solidarizare cu revoluţionarii unguri a fost arestat, apoi eliberat şi, în cele din urmă, exmatriculat. Din această perioadă datează marea sa dragoste pentru teatru şi operă, hrănită de spectacole şi de figurile unor artişti de care Timişoara nu ducea lipsă.

În anul 1959 a emigrat cu tatăl său la Viena (mama era deja acolo) şi a studiat muzică clasică la Conservatorul din Viena, între 1960-1962, unde a abslovit secţia canto cu „Diploma de solist”. După absolvire, a concertat ca bariton în spectacole şi concerte la Klagenfurt Stadttheater, Viena, Sankt Pölten şi în Elveţia. În 1966 a început să lucreze la Agenţia de teatru „Starka”, pe care ulterior a preluat-o şi a dezvoltat-o, recunoscută la nivel mondial ca Agenţia de teatru „Holender”. În 1988, a fost numit de primul ministru al Austriei din acea perioadă secretar general al Operei din Viena şi al „Vienna Volksoper”, al căror Director era Eberhard Waechter. După moartea acestuia, începînd cu 1 aprilie 1992 Holender devine Director General al prestigioaselor instituţii „Volksoper” şi „Opera de Stat” din Viena. În istoria „Operei de Stat” din Viena, din 1869 până azi, Holender a avut cel mai lung mandat de director, de 19 ani. S-a impus ca un manager novator al artei regizorale în operă. A fost adeptul unor concepte considerate avangardiste în epocă şi a lucrat cu regizori cu o viziune înnoitoare, cu puneri în scenă socotite îndrăznețe ale operelor vechi. Printre regizorii pe care i-a avut sub contract la Opera vieneză se numără: Willy Decker, Herbert Wernicke, Gotz Friedrich, Claus Guth, Marco Arturo Marelli.

Este autorul unui volum autobiografic, „De la Timişoara la Viena" (Ed. Universal Dalsi, 2002), dar şi al volumului de amintiri „Spuse, trăite, dorite” (Ed. Universităţii Al.-Ioan Cuza, Iaşi, 2011). În anul 2014, la Ed. Brumar a apărut volumul „Ioan Holender. De la Viena la Tmişoara”, coordonat de Cornel Ungureanu şi Vasile Bogdan, care va fi lansat cu această ocazie și la Craiova.
După retragerea de la Opera din Viena, Holender şi-a continuat cariera artistică la nivel mondial, fiind consilier artistic al Metropolitan Opera din New York şi al Spring Festival Tokio. În prezent, predă cursul „Dramaturgia Teatrelor Muzicale astăzi” la Universitatea din Viena – Universität Wien, Institut für Theater-, Film-und Medienwissenschaft. Membru permanent al juriului Concursului de Canto „Operallia”, Placido Domingo, al „International Vocal Competition ´s-Hertogenbosch”, ș.a.
Din anul 2005 este director al Festivalului Internaţional George Enescu, funcţie din care se va retrage din proprie voinţă după ediţia din acest an.
 
Deşi poate fi socotit un „cetăţean al lumii”, Holender a declarat în nenumărate rânduri: „eu mă consider în continuare român, timișorean. Casa mea și patria mea este România, este Timișoara, iar Opera cea mai dragă îmi este Opera de Stat din Timișoara.”

Pentru meritele sale în promovarea şi susţinerea culturii muzicale în lume a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua Romaniei”, în gradul de Mare Ofiţer, acordat de Președintele României (2000), Decorația de Onoare, în Argint, acordată de Cancelaria Prezidențială a Austriei (1980), Decorația „Crucea de onoare pentru Ştiință și Artă”, acordată de Președintele Austriei (1985), Decorația „Crucea de onoare pentru Știință și Artă”, Gradul I, acordată de Președintele Austriei (1995), Marea Decorație de Onoare, în Aur, acordată de Președintele Austriei (2002), Decorație de Merit, în aur, acordată de Primarul orașului Viena (1985), Decorația de Aur, acordată de Primarul orașului Viena (1998), Medalia de Onoare, în Aur, acordată de Consiliul orașului Viena (2009), Ofițer al Ordinului Artelor şi Literelor, acordat de Ministerul Culturii și al Comunicațiilor, Franța (1999), Onorificența „Commendatore”, acordată de Președintele Italiei (2002), Ordinul Soarelui Răsare, Raze de Aur, acordat de Împăratul Japoniei (2011), Marea Cruce de Merit, în Aur, acordată de Președintele Germaniei (2011). Este cetățean de onoare al orașelor Cluj şi Timișoara.

Holender, o confesiune:
 „Nu am deloc impresia că am făcut ceva excepţional sau că sunt deosebit. (…) Eu nu am plecat din România pentru că am vrut să fac carieră, nici măcar ca să trăiesc, ci ca să supravieţuiesc. Am plecat când nu mai era efectiv nicio posibilitate pentru mine să-mi continui viaţa aici: exmatriculat din toate facultăţile din România, dat afară din slujbele pe care le aveam. Aveam o normă şi jumătate de antrenor de tenis şi dosarul a ajuns la cadre şi acolo s-a decis că nu corespundeam, eram un element duşmănos faţă de orânduirea de atunci. Eu am şi o oarecare înţelegere faţă de acele măsuri ale lor, privind în contextul vremii respective. (…) Când am plecat am fost trist şi deprimat pentru că pierdusem tot ce aveam până atunci, inclusiv limba pe care o vorbisem toată viaţa. Dacă am ajuns acolo, să zicem pe un pisc, nu a fost un salt, ci un drum făcut cu răbdare. Şi am mari îndoieli că sunt chiar aşa de iubit în Austria cum se zice, cred mai degrabă că sunt cunoscut şi că i-am făcut să mă respecte.” - Vol. „Ioan Holender. De la Viena la Timişoara”
 
„În lumea noastră din ce în ce mai mohorâtă, Ioan Holender părea un om fericit. Un bărbat fericit. Tot ceea ce i se întâmpla nu putea să i se întâmple decât în cea mai bună lume cu putinţă. Aici, la Timişoara, era, totuşi, în cea mai bună lume cu putinţă.” - Cornel Ungureanu, Despre câteva întâlniri cu Ioan Holender, revista Orizont, Timişoara


Citeste mai multe despre   









349 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version