Expozitie la Palatul Sutu: Falsuri monetare. O scurta istorie a flasificarii monedei

de D.S.     HotNews.ro
Joi, 13 august 2015, 13:38 Actualitate | Cultură

Falsuri monetare. O scurta istorie a flasificarii monedei
Foto: Afis expozitie
Expozitia 'Falsuri monetare. O scurtă istorie a flasificării monedei' prilejuieşte o întâlnire a publicului bucureştean şi nu numai, cu un patrimoniu valoros provenit din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”, colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi din colecţia Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”. Prin combinarea materialelor ilustrative şi a pieselor din colecţiile amintite, expoziţia  îşi propune să sugereze o scurtă istorie a falsificării emisiunilor monetare, începând din antichitate şi ajungând în anul 1947. Expozitia va fi deschisă la Palatul Suţu (b-dul. I.C. Brătianu, nr. 2, sector 3), în perioada 12 august 2015 - 29 mai 2016.

În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş. Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu. Un element în plus este reprezentat de modul de redare al imaginilor de pe feţele unei monede (numite avers și revers). Acestea pot avea de cele mai multe oritrăsături neclare, cu legende care indică numele statului sau al emitentului, ale căror litere sunt reproduse greşit, sunt inegale sau uneori chiar lipsesc. De cele mai multe ori, pe falsurile realizate în antichitate în ateliere clandestine, legenda este redată eronat, doar imitând literele de pe emisiunile monetare oficiale.

În decursul celor mai multor epoci istorice, valoarea unei monede era dată de cantitatea de metal preţios pe care o conţinea. De obicei modul de realizare a unui fals, a fost reprezentat de aplicarea unui strat subțire de metal prețios, aur sau argint peste o bucată de metal comun, cupru, plumb, fier sau staniu.

În perioada romană, o altă categorie de monede contrafăcute erau imitaţiile turnate din bronz. Metoda imitării prin turnare a unor emisiuni monetare a fost utilizată în scopul falsificării, în perioada secolelor II-III p. Chr. Au fost semnalaţi denari cu miez din metal comun şi acoperiţi cu o pelicula de argint, pentru a trece drept monedă din metal preţios. În mod surprinzător, acest procedeu a fost folosit şi de către ateliere oficiale locale, pentru a alimenta piaţa cu diferite nominaluri care lipseau.

Evul mediu, reprezintă o epocă amplu analizată din punct de vedere numismatic, abordările vizând fenomenul falsificării emisiunilor monetare în literature de specialitate, ocupând un loc aparte. Falsurile monetare au o importanţă însemnată, aceste exemplare care au circulat uneori în cantităţi apreciabile, au făcut astfel parte din economia unor structuri regionale sau chiar statale.

Un exemplu relevant în acest sens este constituit de apariţia falsurilor după moneda otomană, prezente în descoperirile arheologice din Bucureşti şi în împrejurimi în ultimele cinci-şase decenii. Pornind de la realitatea conform căreia moneda otomană a dominat piaţa monetară din Ţara Românească şi Moldova în decursul secolului al XVIII-lea, bazându-ne pe documentele scrise dublate de mărturiile numismatice, nu trebuie să ne surprindă apariţia falsurilor după aceste emisiuni, în multe situaţii realizate chiar pe teritoriul Principatelor.

Acurateţea realizării ştanţelor cu care sunt bătute uneori falsurile din componenţa unor tezaure monetare cu emisiuni otomane, trădează cunoscători, care nu este exclus să fi fost persoane care au lucrat în atelierul monetar din capitala Imperiului Otoman ori poate au folosit ştanţe mai vechi.

Aşadar cu problema falsurilor monetare s-a confruntat întreaga societate indiferent de perioada istorică, pe de o parte din cauza unei manipulări a valorii, chiar de către autorităţi în scopul obţinerii unor importante surse de venit prin scăderea titlului metalului preţios sau a greutăţii (acest sistem fiind utilizat de unele state, ale căror suverani vedeau în monetării importante surse de venituri ce puteau fi obţinute rapid), fie din cauza unor ateliere clandestine. (Dan Pîrvulescu)


Citeste mai multe despre   









743 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version