Povestea unui business care mergea excelent acum 2.000 de ani - Un sit arheologic prahovean inedit spune multe despre viata din vremurile imparatului Traian

de Vlad Barza     HotNews.ro
Vineri, 26 iunie 2015, 12:12 Actualitate | Cultură

Sit-ul arheologic Malaiesti
Foto: O. Tentea
In zona Ploiesti - Slanic Prahova se gaseste un sit arheologic putin cunoscut, un sit ce dateaza de pe vremea imparatului Traian. Este vorba de o tabara fortificata, dar si de vestigiile unor bai romane neasteptat de bine pastrate si cu ziduri ce ajungeau la aproape 2,5 metri inaltime. Situl, care ar putea in viitor sa devina muzeu, spune multe despre perioada de dupa razboiele daco-romane de la inceput de secol II si mai ales aduce informatii despre un loc care atunci era un business excelent, dar si un loc grozav de socializare. Informatiile au fost prezentate intr-o conferinta din seria Historia Viva organizata de Muzeul National de Istorie.

Terme aproape eterne

Castrul si baile romane de la Malaiesti se afla langa comuna Dumbravesti din Prahova (20 de km de Slanic-Prahova si 25 km de Ploiesti), iar situl arheologic, explorat prima oara in anii 30' si extensiv din 2011 si pana in prezent, a scos la iveala lucruri suprinzatoare. Sapaturile continua cel putin pana la final de an.

Baile romane s-au dovedit a fi excelent conservate, cele mai inalte ziduri avand 2,35 metri, astfel ca acest lucru a constituit o surpriza placuta. "Baile sunt in general cel mai bine pastrate monumente fiindca trebuie sa reziste la foc si apa. In general din Antichitate baile se pastreaza cel mai bine, sunt impozante si s-au construit foarte solide fiindca trebuia sa reziste la alternanta dintre caldura permanenta si aductiunile si scurgerile de apa. In general balle supravietuiesc", spune Ovidiu Tentea, arheologul de la MNIR care conduce proiectul.

Aceste bai aveau importanta comerciala. Soldatii romani dintr-o legiune aveau dreptul sa beneficieze gratuit de baile din interiorul castrului, in timp ce soldati auxiliari, cum erau cei "incartiruiti" in zona atunci, beneficiau de baie contra unei taxe.

Era un business privat foarte profitabil si e de presupus ca si civilii se puteau imbaia contra-cost in anumite intervale destinate special lor, precum se poate estima si ca in anumite intervale si femeile se puteau spala, tot contra-cost.

In situl arheologic s-au gasit peste 50 de monede, vase de sticla extrem de bine realizate, amfore si ceramica lucrata cu mana. Cercetarile au aratat ca se bea vin din nordul Anatoliei, din zona Sinope, iar soldatii romani aveau o ratie zilnica de vin si de grane si in zona era un flux important de produse, inclusiv ulei de masline

"Cercetarea noastra a pornit tocmai de la intentia ca vestigiile sa fie integrate intr-un proiect pentru vizitare si urma ca noi, in functie de rezultatele cecetarilor sa furnizam date privind potentialul, motiv pentru care am facut cercetari atat in castru, cat si in baile romane", spune Ovidiu Tentea.

Insa baile se afla pe un teritoriu privat care nu a putut fi expropiat. Nu pot fi investiti bani publici pentru restaurare si conservare pe un teren privat. Pe viitor trebuie vazut daca si in ce fel pot prelua terenul autoritatile din Dumbravesti.

Cum era acum 1900 de ani

Baile romane se afla la baza vestica a platoului pe care se afla castrul. In ciuda timpului scurt petrecut aici de armata romana, cladirea respecta toate standardele arhitectonice ale vremii. Ea este alcatuita din urmatoarele spatii cu functiuni diferite: apodyterium (vestiarul), frigidarium (bazinul cu apa rece), tepidarium (bazinul cu apa calda), laconium sau sudatorium (baia de aburi) si caldarium (bazinul cu apa fierbinte).



Camerele erau incalzite prin sistemul specific roman de incalzire prin pardoseala, numit hipocaust. Acesta consta din pardoseala ridicata pe piloni de caramida (pile de hipocaust  (pastrate inca in sit), sub care circula aerul cald provenit de la cuptorul extern, numit praefurnium. Evacuarea fumului se realiza prin tuburi de ceramica (tubuli) cuprinsi in pereti. Rolul acestor bai nu era strict legat de necesitatea fiziologica a igienei, ci asigurau si un mediu de socializare pentru soldatii castrului si comunitatea civila din jurul acestuia

Castrul de la Malaiesti este o fortificatie romana tipica, avand sistemul defensiv alcatuit dintr-un sant, un val de pamant si o palisada de lemn.

Fortificatia de lemn si pamant a fost construita de catre soldatii romani in timpul campaniilor imparatului Traian care au dus la cucerirea Regatului Dac, intre anii 101 si 106. Aceasta pare sa fi durat doar pe timpul domniei imparatului Traian intrucat, in cursul conflictelor cu sarmatii de la inceputul domniei imparatului Hadrian (117-118), armata romana s-a retras din spatiul actual al Munteniei. Astfel castrele de la Drajna, Malaiesti, Targsor, precum si altele de pe teritoriul provinciei nou create au fost abandonate.



Dimensiunile aproximative ale castrului,care prezinta o forma dreptunghiulara sunt de 180 X 150 m. Pe fiecare dintre laturile incintei gasim cate o poarta, din care pornesc principalele drumuri din castru, la a caror intersectie se afla cladirea comandamentului (principia). Castrul a gazduit o trupa auxiliara a armatei romane, din nefericire, necunoscuta. Trupele auxiliare ale Imperiului Roman erau alcatuite din soldati recrutati din intregul imperiu, avand sarcina de a garanta siguranta cailor de comunicatie.

Cercetarile arheologice in castrul roman de la Malaiesti au inceput in anii '30, colonelul topograf Constantin Zagorit realizand un plan topografic detaliat al intregului areal, incluzand, printre altele fortificatia romana si baile.

Primele cercetari arheologice sistematice au fost efectuate in anul 1954 de catre Gr. Florescu si Ex. Bujor. Incepand cu anii '60, castrul si asezarea romana au fost supuse unui proces indelungat de degradare datorita activitatilor agricole, iar in anul 1976 baile castrului sunt traversate de un sant pentru introducerea unei conducte magistrale de aductiune a apei. In urma lucrarilor de plantare a unei livezi in anul 1985 au fost efectuate sapaturi de salvare de catre regretatul Dan Lichiardopol (MJIAP).

Proiectul de cercetare arheologica a castrului si bailor romane de la Malaiesti (sat Sfarleanca, com. Dumbravesti, jud. Prahova) a inceput in anul 2011, prin colaborarea dintre Muzeul National de Istorie a Romaniei si Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.












[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
8312 vizualizari
  • -7 (11 voturi)    
    Pai si daca s-au retras din Muntenia dupa 10 ani (Vineri, 26 iunie 2015, 14:38)

    liviul2006 [utilizator]

    cum de batutii astia in cap de la Academie vorbesc despre originea latina a limbii romane ???

    Probabil sunt comunistioizi din astia care au studiat istoria la Moscova, sau mai nou in Austria, Ungaria...

    Avem in DEX cuvinte de origine necunoscuta, dar avem cuvinte din albaneza. Ce interese reprezinta tampitii astia ? Ca pe ale noastre nu le reprezinta...
    • +3 (7 voturi)    
      Dl. Liviu, sint convins ca sinteti o somitate (Vineri, 26 iunie 2015, 20:18)

      quietguy58 [utilizator] i-a raspuns lui liviul2006

      Dl. Liviu, sint convins ca sinteti o somitate in materie de istorie antica, arheologie, lingvistica, ati demonstrat-o in trei fraze numai.

      Si in politica de asemenea, i-ati rezolvat si pe cei de la Academie ca fiind comunistiozi (ce cuvint ciudat, dar ma rog).

      In articol este vorba de constructii facute de romani, si nu se pomeneste de nici o constructie facuta de daci.

      La intrebarea ta, vine si intrebarea mea:

      Daca romanii s-au retras din spatiul numit Muntenia dupa numai 12-13 ani de la cucerirea Daciei datorita atacurilor sarmatilor, unde erau dacii?

      Dacii sint un nume dat de romani.
      Chiar asa, cum se numeau de fapt dacii?
      Dacii erau un popor?
      Sau era vorba de mai multe triburi inrudite si care se numeau altfel.
      Cum se numea de fapt Decebal?
      Dupa cite stiu, Decebal este o porecla si nu un nume.

      Dupa cite imi aduc aminte, scriitori daci au scris multe carti si sistemul educational dacic din acele timpuri se aseamana foarte bine cu cel actual, adica ies din scoala fara sa stie sa scrie sau sa citeasca.


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri