Radu F. Alexandru, vicepresedinte PNL si co-presedinte al Comisiei de Cultura PNL, a trimis o scrisoare deschisa premierului Victor Ponta, scrisoare in care face un bilant de activitate al Ministrului Culturii, Ionut Vulpescu, la sase luni dupa numirea in aceasta functie a acestuia. Ministrul Culturii este acuzat ca nu finanteaza in mod corespunzator institutiile de cultura, nu a progresat cu Codul Patrimoniului Cultural - un document care ar oferi o bruma de protectie patrimoniului construit - si ca nu mai exista niciun compartiment care sa aiba ca obiect de activitate protejarea si punerea in valoare a culturii minoritatilor nationale. Radu F Alexandru spune ca Ionut Vulpescu a adus Ministerul Culturii "in coma" si ii cere demisia.

HotNews.roFoto: Hotnews

De asemenea, Radu F. Alexandru spune ca Ministerul Culturii nu au demarate negocierile cu Comisia Europeana pentru fondurile europene disponibile pentru cultura, patrimoniu si educatie.

"In cele peste sase luni scurse de la numirea dl-ui Ionut Vulpescu ca ministru al Culturii, bilantul activitatii acestuia se evidentiaza printr-o totala lipsa de viziune, de implicare, de minima responsabilitate ￢ fapt care a prejudiciat grav functionarea ministerului, aducandu-l practic intr-o stare de blocaj total. De coma! Pe pagina de internet a Ministerului Culturii nu exista nici un raport de activitate a ministerului, iar conferintele de presa (una singura, acum o luna si jumatate, la Timisoara, in cadrul unei sedinte a PSD Timis!) si intalnirile cu directorii institutiilor subordonate nu si-au gasit locul in agenda de lucru a ministrului Ionut Vulpescu", scrie Radu F. Alexandru in scrisoarea adresata premierului Victor Ponta.

Radu F. Alexandru il acuza pe ministrul Ionut Vulpescu ca nu a facut urmatoarele lucruri de cand este la conducerea Ministerului:

• Ministrul Culturii, la 5 luni de la intrarea in vigoare a legii care a modificat cadrul normativ privind managementul institutiilor publice de cultura (Legea nr. 185/ M. Of. nr. 966/30.12.2014), nu a aprobat normele de aplicare necesare, astfel incat sa fie incheiate sau modificate corespunzator contractele de management ale celor ce conduc institutiile de cultura din subordinea ministerului ori sa fie organizate concursurile de management, in cazul institutiilor a caror conducere este interimara. Faptul, de o gravitate maxima, pericliteaza existenta si functionarea acestor institutii! Astfel, managerii a 14 institutii publice de interes national -  Biblioteca Nationala, Teatrul National "Vasile Alecsandri" - Iasi, Teatrul National "Marin Sorescu" - Craiova, Opera Nationala Romana-Cluj-Napoca, Opera Nationala Romana-Timisoara, Centrul National al Cinematografiei, Arhiva Nationala de Filme, Muzeul National al Taranului Roman, Muzeul National Peles, Muzeul National Bran, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, Institutul National al Patrimoniului, Administratia Fondului Cultural National, Centrul de Cultura "George Apostu", Centrul de Cultura Arcus - si a 6 directii judetene pentru cultura - Cluj-Napoca, Dambovita, Dolj, Neamt, Olt, municipiul Bucuresti - sunt intr-o perpetua situatie de provizorat, fapt care le limiteaza atributiile si le greveaza capacitatea de a conduce si gestiona activitatea institutiilor in fruntea carora se afla. Acesti oameni, multi dintre ei personalitati de referinta in spatiul cultural national si international, nu au voie sa semneze contracte pentru proiecte care ar urma sa se deruleaza dupa perioada de interimat, ceea ce duce la compromiterea si ratarea unor oportunitati importante. De asemenea, interimarii nu au voie sa delege niciun drept de semnatura, decat cu acordul expres al ministrului, ceea ce ridica practic o serie continua de obstacole insurmontabile in activitatea cotidiana. Toata aceasta situatie aberanta este produsa de incapacitatea ministrului Ionut Vulpescu de a dispune masurile obligatorii pe care legea i le impune.

• Ministrul Ionut Vulpescu sfideaza Conventia Consiliului Europei privind protectia minoritatilor, semnata de Romania inca din 1995. In structura actuala a ministerului nu mai exista niciun compartiment care sa aiba ca obiect de activitate protejarea si punerea in valoare a culturii minoritatilor nationale. Este o flagranta incalcare a unor angajamente internationale luate de Romania si este o situatie fara precedent in Ministerul Culturii.

• Codul Patrimoniului Cultural - faza de proiect; nu s-a inceput nici un fel de dezbatere publica cu specialistii; in actualul ritm de lucru, Codul ar putea ajunge in dezbatere publica, in cel mai bun caz, abia in 2016.

• Nu s-a intreprins nimic in domeniul instituirii unui sistem national de educatie si formare in domeniul patrimoniului. Centrul care specializa personalul din institutiile de cultura a fost desfiintat si comasat, alaturi de altele, intr-un asa-zis "Institut National", care nu functioneaza, desi constructia lui a fost anuntata inca din luna iunie a anului 2013. Activitatea de atestare a specialistilor si expertilor este blocata de anul trecut, din cauza lipsei de decizie a ministrului Culturii.

• Nu s-a finalizat nimic din clasarea patrimoniului cultural national construit si mobil.

• Lista monumentelor istorice nu este actualizata.

• Nu a fost constituit Fondul Patrimoniului National; proiectul de Hotarare a Guvernului a ramas neaprobat.

• Nu au fost demarate negocierile cu Comisia Europeana pentru POS: Cultura - Patrimoniu - Educatie.

• Nu a fost concretizat programul "Patrimoniu in pericol"; fondurile au fost diminuate.

• Ministerul Culturii nu a prevazut nici un leu pentru promovarea patrimoniului cultural imaterial inscris pe "Lista UNESCO", desi aceasta este o obligatie asumata de statul roman.

• Nu s-a demarat nimic in ceea ce priveste rezolvarea situatiei cetatilor dacice.

• Ministrul Culturii nu a emis nici macar o opinie cu privire la recentul protest al muzeelor din Romania fata de pierderea sediilor de muzee si a bunurilor de patrimoniu din colectiile muzeale, care nu sunt compensate prin nici o masura a Guvernului.

• Ministerul Culturii nu a anuntat, nici pana azi, daca doreste sau nu doreste sa isi exercite dreptul de preemptiune pentru Cumintenia Pamantului si pentru o multime de monumente istorice, care au fost scoase la vanzare. De altfel, din analiza bugetului actual al ministerului, reiese ca nici macar nu au fost prevazute fonduri pentru eventuale demersuri. Pe de alta parte, toate muzeele din subordinea ministerului si-au vazut taiate cheltuielile pentru bunuri si servicii cu procente mergand de la 28 pana la 65%. Chiar si o iluzorie rectificare favorabila a bugetului ar face ca sumele care, eventual, ar suplimenta aceste bugete sa nu mai poata fi cheltuite in intervalul scurt de timp ramas, in trimestrul al IV-lea.

• Nu s-a inceput proiectarea unei noi sali de concerte, de care Bucurestiul, Festivalul "George Enescu" au imperios nevoie.

• S-au redus fondurile participarilor romanesti la Bienala de la Venetia si la saloanele si targurile internationale de carte, desi in program se prevedea "sustinerea sistematica" a acestora.

• Nu s-a intreprins nimic in domeniul dezvoltarii parteneriatului public-privat in domeniul industriilor artistice.

• Nu s-a infiintat "Centrul de Restaurare", promis pe langa Institutul National al Patrimoniului.

• Nu s-a initiat proiectul "Repertoriului National al Monumentelor Istorice", in cooperare cu Academia Romana.

• Modificarea Legii in domeniul dreptului de autor s-a impotmolit.

• Nu a fost demarat proiectul integrat Centrul istoric al Capitalei, care ar fi trebuit realizat in parteneriat cu Primaria Municipiului Bucuresti.

• Ministrul Culturii nu a numit in termen noile Comisii Nationale - a Muzeelor si Colectiilor si, respectiv, pentru Monumente de For Public, dupa expirarea mandatelor celor vechi, fapt care a dus la paralizarea activitatii acestor comisii, timp de cel putin doua luni.

•  Nu au fost sprijinite bisericile care sunt monumente istorice pentru introducerea unor sisteme de securitate in lacasurile de cult.

• Teatrul National -I.L. Caragiale-, a carui reabilitare a insemnat costuri importante, nu poate oferi spectatorilor decat 2 premiere pe an/sala de spectacol, din lipsa fondurilor si a personalului.   

• Centrul National al Cinematografiei (CNC), din cauza crizei de personal, nu isi poate realiza obligatiile prevazute de Legea cinematografiei, cu consecinte grave in colectarea si administrarea resurselor financiare ce constituie "Fondul cinematografic", din care este sustinuta intreaga productie cinematografica romaneasca: filmele de lung si scurt metraj, filme documentare si cele de animatie. Desi, inca de anul trecut, Corpul de Control al Primului-ministru a efectuat verificari si analize asupra activitatii CNC, ministrul Culturii nu a intreprins nimic pentru sanctionarea persoanelor vinovate de gravele nereguli privind gestionarea si alocarea resurselor financiare din Fondul cinematografic si nici pentru reorganizarea si intarirea capacitatii administrative a Centrului.

• Fondul cinematografic se afla intr-o situatie critica, CNC nefiind in stare sa asigure colectarea surselor si luarea de masuri impotriva contribuitorilor care nu-si indeplinesc obligatiile prevazute de Legea cinematografiei. Este pusa sub semnul intrebarii posibilitatea de a se mai organiza, asa cum prevede legea, concursul bianual pentru sustinerea financiara a noi proiecte cinematografice, in ciuda valorii si prestigiului international de care se bucura astazi filmul romanesc. Readucerea in beneficiul Fondului a 4% din profiturile operatorilor care organizeaza jocurile de noroc ar insemna un balon de oxigen, demers pe care ministrul Ionut Vulpescu nu l-a intreprins si nu a aratat ca l-ar avea in vedere.

• Regia Autonoma de Distributie si Exploatare a Filmelor "Romaniafilm" (RADEF), ca urmare a lipsei oricarei disponibilitati de dialog a ministrului Ionut Vulpescu, nu are nici Consiliu de Administratie si nicio conducere executiva care sa gestioneze macar actele curente - de la semnarea statelor de plata ale angajatilor pana la semnarea actiunilor in instanta, pentru apararea patrimoniului care se afla in administrare.

• Proiectul pentru o noua Lege a cinematografiei, care ar duce la sporirea surselor de constituire a Fondului cinematografic, la reorganizarea Centrului National al Cinematografiei, precum si la clarificarea situatiei administrarii si utilizarii salilor de cinematograf care se mai afla in patrimoniul public al statului se gaseste de mai multe luni pe site-ul Ministerului Culturii, fara ca ministrul Ionut Vulpescu sa fi organizat o dezbatere publica pe marginea proiectului si sa decida daca il sustine si daca initiaza procedurile necesare pentru aprobarea lui de catre Guvern.

• Ministrul Culturii, potrivit acquis-ului comunitar, ca membru al Guvernului, este responsabil de respectarea si aplicarea directivelor din domeniul audiovizualului. Desi, potrivit Constitutiei, Guvernul are initiativa legislativa, nu a fost initiat nici un proiect de lege privind procesul de trecere la sistemul digital de transmisie TV, procedura in care Romania, in pofida avertismentelor repetate, se afla in mare intarziere, cu grave consecinte economico-financiare, precum si de functionare a mass-media audiovizuale romanesti.

• Ministrul Ionut Vulpescu se dovedeste constant incapabil sa-si onoreze responsabilitatile care ii revin, situatie care plaseaza sub semnul incertitudinii desfasurarea unor importante manifestari culturale organizate de Romania, cu un larg ecou national si international. Promisiunea bugetelor multianuale a ramas o vorba in vant, astfel ca editiile din acest an ale unor evenimente de anvergura Festivalului ￢Enescu￢, Festivalului National de Teatru si a Festivalului de Teatru de la Sibiu se confrunta, la doar cateva luni inainte de data desfasurarii, cu probleme grave.

• Festivalul international "George Enescu", la cea de a XXII-a editie, cel mai important brand cultural al Romaniei, este programat in perioada 30 august-20 septembrie a.c. si, cu toate acestea, nici pana acum nu au fost asigurate toate resursele financiare necesare. Desi Festivalul este organizat de Ministerul Culturii si Guvernul Romaniei, Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), care functioneaza in subordinea Guvernului si care are in administrare Sala Palatului, solicita o chirie a salii de 1,3 milioane de lei, plus utilitati, bani despre care nu se stie din ce surse vor fi asigurati.

• De o gravitate maxima, care poate periclita pe termen lung prestigiul Festivalului,  este faptul ca nu s-a luat o decizie nici pana acum cu privire la numirea noului director artistic al Festivalului, odata cu incheierea mandatului d-lui Ioan Holender. Incapabil sa isi asume o decizie, ministrul Culturii nu da nici un raspuns propunerii     inaintate de     organizatori privindu-l pe dirijorul principal si directorul artistic al lui London Philarmonic Orchestra, Vladimir Jurovski, care a fost contactat si si-a dat acordul.

• In legatura cu editia jubiliara a Festivalului National de Teatru, programat sa se desfasoare intre 23 septembrie -1 noiembrie, in afara de perpetue promisiuni si mereu amanate decizii, nu exista nici o certitudine ca vor fi alocate cele 3,5 milioane de lei necesare pentru organizarea si desfasurarea acestei manifestari de prestigiu, la care urmeaza sa participe spectacole realizate de mari si prestigioase colective artistice din strainatate.