Comentariu sters de utilizator // None

a obosit... // ...sa mai candideze la Nobel.

comentariu // Pentru eşecul literaturii române, dau ca exemplu, chiar editura fostului ICR (condusă de H.R. Patapievici), care a finanţat zece mari edituri (din Germania, Spania, Franţa, Olanda, SUA, Grecia, Italia, etc.): nu era mai simplu să fi scos în regie proprie, pe banii lor, cărţile lor, Norman Manea, V. Tismăneanul, M. Cărtărescu, Matei Vişniec, Dan Lungu, etc., în loc să tipărească statul român acele cărţi “de autori” din bani publici în valoare de 500.000 de euro (sau poate chiar de un milion de euro), în nu se ştie câte exemplare, care poate că zac şi azi în depozit? Cu banii rezultaţi din vînzarea în străinătate, se puteau, bineînţeles, tipări alte cărţi, în sistem privat. Numai că, în acest fel, selecţia ar fi fost naturală şi nu artificială, şi am fi putut să aflăm şi noi, scriitorii anonimi, ce cărţi româneşti doreau, într-adevăr, să citească străinii din ţările respective. Întrebarea care apare în mod firesc: în cazul în care chiar s-au vîndut acele cărţi, banii încasaţi au revenit ICR, din moment ce el a suportat cheltuielile? Dacă nu, unde au ajuns? Şi, oare, ce tiraje s-au tipărit la aceste edituri? Valoarea artistică şi literară ar trebui să o dea marele public, prin selecţie naturală, nu artificială. Pentru că tot ce e artificial în om generază război (la început război cu tine însuţi şi în final război cu toată lumea. Cu alte cuvinte, război între forţele infernale şi cele cereşti). Poate că greşesc, dar eu îi consider pe aceşti scriitori, finanţaţi de statul român, nişte mercenari, care scriu la comandă politică de Depopulare Globală, şi generează numai “contra-culturi”. Poate că de aceea cărţile lor au un caracter infernal, se înrudesc cu magia neagră, sunt ca un strigăt nemuzical, pentru că operează cu ştiinţa morţii, nu cu ştiinţa viului. http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_scrisoar_constantin_milea_sandu_1392286595.html

De ce zac in librarii cartile lui M.C.? // M-am chinuit sa citesc pana la capat "De ce iubim femeile". Nu mi-a placut. Am crezut ca poate are valente ascunse pentru barbati si i-am dat-o s-o citesca si sotului meu. Nu i-a placut nici lui. Orice altceva am inceput sa citesc, ma trezeam ca inchid cartea dupa cateva pagini! Poate in germana au alta rezonanta ideile scriitorului. M-as bucura ca postacii adulatori sa fi citit macar o carte de Mircea Cartarescu! Dupa cum zac scrierile lui prin librarii, va impartasesc parerea postata, domnule Constantin Milea Sandu.