Matematicianul francez Cédric Villani e pe punctul de a face o descoperire care îi va aduce medalia Fields, cea mai mare recunoaştere în domeniu, echivalentul premiului Nobel. Teorema vie, cartea jurnal apărută în colecţia de ştiinţă a editurii Humanitas, este o cronică a anului care a precedat această descoperire. Lansarea cărţii va avea loc luni, 28 aprilie, ora 19.00, în Librăria Humanitas de la Cişmigiu.
Vorbesc despre Teorema vie, povestea aventuroasă a unei demonstraţii şi a unui matematician cu intuiţii geniale, traducătorul şi prefaţatorul cărţii, Liviu Ornea, prof. dr. la Facultatea de Matematică a Universităţii Bucureşti şi cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, Radu Gologan, prof. dr. la Universitatea Politehnică Bucureşti, cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România, dr. Dan Timotin, cercetător principal la Institutul de Matematică al Academiei Române şi Vlad Zografi, coordonatorul colecţiei Cartea de Ştiinţă a editurii Humanitas.
Împreună cu fostul lui doctorand Clément Mouhot, Cédric Villani ajunge la finalul acelui an să scrie o lucrare despre amortizarea Landau. Dar punctul de plecare, marele proiect al lui Villani, este ecuaţia Boltzmann: „Ecuaţia Boltzmann, cea mai frumoasă ecuaţie din lume, după cum i-am spus unui ziarist. Găseşti orice în ecuaţia Boltzmann: fizică statistică, săgeata timpului, mecanica fluidelor, teoria probabilităţilor, teoria informaţiei, analiza Fourier... Unii spun că nimeni nu cunoaşte mai bine ca mine lumea matematică generată de ecuaţia asta.”
Discuţiile intense şi schimburile de mailuri dintre cei doi, transcrise în volum, sunt ghidul prin lumea fizicii matematice. Pasiunea lor duce demonstraţia şi cartea mai departe. Cedric Villani se opreşte din loc în loc pentru a introduce explicaţii şi a lămuri contribuţia unor matematicieni şi fizicieni faimoşi, ale căror ecuaţii şi teorii apar în discuţii şi sunt punctele de sprijin ale demonstraţiei. Sunt povestite întâlniri, seminarii, colocvii, conferinţe, momente sau gânduri, uneori doar mici întâmplări din viaţa personală care au rupt blocajele. Geniul lui Villani de a identifica conexiuni îi dă şi acum ocazia de a fi omul de legătură între matematică şi fizică. „De fiecare dată, totul e declanşat de o întâlnire. De parc-aş fi un catalizator! Şi-n plus, o credinţă fermă în căutarea armoniilor preexistente – la urma urmei, Newton, Kepler şi atâţia alţii au dat exemplul. Lumea e plină de legături nebănuite!“
Se conturează în final un traseu complet şi semnificativ al conceperii şi verificării ştiinţifice a demonstraţiei.
Teorema vie este o carte inclasabilă, după cum şi autorul ei, Cédric Villani, e un personaj inclasabil – matematician cu intuiţii geniale, intempestiv în porniri, excentric în gusturi, pasional, nonconformist şi înduioşător de cald. Devenit încă de tânăr vedetă a ştiinţei, răsplătit cu Medalia Fields (echivalentul Nobelului) în matematică, Villani ne spune în Teorema vie povestea aventuroasă a unei demonstraţii – sau, mai curând, o pune în scenă, apelând la un arsenal literar surprinzător de bogat.
CÉDRIC VILLANI s-a născut în 1973 la Brive-la-Gaillarde, un orăşel din sud-estul Franţei, într-o familie de profesori de literatură. Pasionat de matematică din copilărie, studiază la Şcoala Normală Superioară din Paris, specializându-se în analiză matematică. În 1998 îşi susţine teza de doctorat „Contribuţii la studiul matematic al gazelor şi plasmelor", care anunţă preocuparea sa pentru matematicile aplicate. În 2000 devine profesor la Şcoala Normală Superioară din Lyon, iar în 2009 este numit director al Institutului Henri Poincaré. Pentru contribuţiile sale în domeniul ecuaţiilor diferenţiale cu derivate parţiale din fizica statistică, Cédric Villani a primit Premiul Societăţii Europene de Matematică (2008), Premiul Fermat (2009), Premiul Henri Poincaré (2009), Medalia Fields (2010). | cedricvillani.org
