Muzeul Naţional al Ţăranului Român aniversează miercurea viitoare 24 de ani de la (re)înfiinţare, ocazie cu care intrarea în expoziţia permanentă şi în expoziţiile temporare va fi liberă, informează Biroul de presă al instituţiei. În această zi aniversară, MNŢR îşi invită publicul la vernisajele a două expoziţii - 'Ruşii lipoveni din România', deschisă la Sala Laolaltă şi Şcoala Satului şi 'În urma acului. Românii de peste Bug', la Sala Irina Nicolau.
Programul se va încheia cu un concert de muzică de cameră cu piese de George Enescu, Doru Popovici şi Constantin Silvestri, susţinut de orchestra Philarmonia a Centrului Naţional de Artă 'Tinerimea Română', care va avea loc la Studioul Horia Bernea.
Deschisă până pe 27 aprilie, expoziţia 'Ruşii lipoveni din România' prezintă obiecte având caracter religios, fotografii, port, obiecte folosite la pescuit, dar şi de uz casnic, iar 'În urma acului. Românii de peste Bug', care va putea fi vizitată până pe 2 martie, propune un discurs vizual, audio şi audiovizual despre povestea cusăturilor româneşti din Donbas.
Considerat unul dintre cele mai diversificate muzee din familia europeană a muzeelor de arte şi tradiţii populare, Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează peste 200 de evenimente pe an iar pragul îi este trecut de sute de mii de vizitatori.
În 2014, MNŢR are prevăzute consolidarea clădirii instituţiei, valoarea lucrărilor ridicându-se la aproximativ 6 milioane de euro, reorganizarea şi readucerea la standarde europene a Studioului 'Horia Bernea', precum şi o nouă sală destinată expoziţiilor temporare, într-una dintre mansarde.
Pe perioada lucrărilor, expoziţia permanentă a muzeului nu va fi integral închisă.
Pe baza Decretului Regal nr. 2777 din 13 iulie 1906, semnat de regele Carol I, Mihail Vlădescu, ministru al cultelor din acea vreme, îl numeşte pe Alexandru Tzigara-Samurcaş director al Muzeului de Etnografie, de Artă Naţională, Artă Decorativă şi Artă Industrială.
După cel de-al Doilea Război Mondial, actuala clădire se va transforma, începând cu 1953, în Muzeul Lenin-Stalin, apoi al Partidului Comunist Român, al Mişcării Revoluţionare şi Democratice din România iar colecţiile vor fi adunate o vreme în clădirea Palatului Ştirbey din Calea Victoriei, unde vor alcătui Muzeul de Artă Populară al Republicii Socialiste România şi apoi îngrămădite în depozitele Muzeului Satului.
Pe 15 februarie 1990, Andrei Pleşu, ministrul Culturii de la acea vreme, l-a numit pe pictorul Horia Bernea director al nou-(re)înfiinţatului Muzeu al Ţăranului Român, viziunea acestuia asupra expunerii şi funcţionalităţii instituţiei, mai degrabă universalistă decât particular-etnografică, ducând la marea recunoaştere internaţională din anul 1996: premiul EMYA pentru muzeul european al anului.
