În 2014 se împlinesc 300 de ani de la moartea de martir a domnitorului Constantin Brâncoveanu. Pentru a-l comemora şi altfel decât prin cuvinte, vrem să restaurăm una dintre ctitoriile sale, aflată într-o stare avansată de degradare: biserica Mănăstirii „Sfinţii Voievozi” din oraşul Baia de Aramă (judeţul Mehedinţi).
Asociaţia Predania, artistul fotograf Irinel Cîrlănaru şi compania Vectorpixel vă invită să scoatem împreună la lumină o comoară de la 1700: fresca originală a mănăstirii din Baia de Aramă, pictată de aceiaşi meşteri iconari care au lucrat și la Mănăstirea Horezu.
Pentru început, vă propunem să vedeţi cum arată lăcaşul, atât în exterior - unde structura de zidărie este grav afectată, cât şi în interior - unde pereţii crapă, iar chipurile şi culorile se sting.
Astfel, vă așteptăm, în data de 24 octombrie 2013, de la ora 19:00, la evenimentul prin care vom lansa această campanie: vernisajul expoziţiei cu fotografiile pe care Irinel Cîrlănaru le-a făcut la Baia de Aramă. Expoziţia va fi deschisă timp de 3 zile la librăria Predania din Bucureşti (strada Vulturilor nr. 8).
Mănăstirea Baia de Aramă nu a fost restaurată niciodată în cei peste 300 de ani de când zugravul Neagoe a lăsat scrisă cu litere chirilice, în peretele de apus al naosului, următoarea pisanie: „Cu vrerea Tatălui, a Fiului şi cu săvârşirea Duhului Sfântu au făcut această sfântă biserică dumnealui jupânulu Cornea Brăiloiu velu Banu, dimpreună cu dumnealui jupânului Milco Băiaşul nepotu de frate lui Poznanu căpitan cu toată cheltuiala dumnealoru şi fiind igumenu Vasile arhimandritu în zilele prealuminatului şi bunului creştin Domnu Ion Constandinu Basarab Voievod. Începutu-s-au a să zidi această sfântă biserică la mai 22 leat 7027 (1699) şi s-au săvârşitu cu toastă podoaba ei la mai 7 leat 7211 (1703). Eu cu mâna-mi păcătoasă am zugrăvit biserica, Neagoe şi Parthenie, eromonah din Tismana”.
Pentru a înțelege importanța construcției, e nevoie de un scurt pasaj în istoria ctitoriei și e bine de știut că unul din numele mai sus menționate aparține lui Cornea Brăiloiu, Marele Ban al Craiovei şi rudă cu domnitorul Constantin Brâncoveanu, care dăruise 300 de taleri pentru ridicarea bisericii. Un alt nume care apare în pisanie este cel al lui Milco Băiaşul, sârb de origine, și care era vătaful minerilor din Baia de Aramă. De altfel, ca efect al legăturii cu sârbii din regiune, aşezământul de la Baia de Aramă a fost închinat mănăstirii sârbeşti Hilandar din Muntele Athos, la puţini ani după începerea activităţii monahale.
Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” a fost iniţial una de călugări, dar la reînfiinţarea sa, în 2008, sub jurisdicţia Episcopiei Severinului şi Strehaiei, a devenit mănăstire de călugăriţe.
site prezentare http://www.manastirea-baia-de-arama.ro/ site campanie http://donatii.manastirea-baia-de-arama.ro/ pagina facebook https://www.facebook.com/Manastirea.Sfintii.Voievozi
