Miercuri, 20 martie, de la ora 16.00, Editura Polirom si Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti (Str. Iuliu Barasch 15) organizeaza o noua editie a proiectului „Cu cartile deschise!”, prilej cu care actorii teatrului vor citi din romanul lui Vasili Grossman, Viata si destin, aparut in colectia „Biblioteca Polirom”, traducere si note de Laurentiu Checiches.
Un spectacol-lectura cu Maia Morgenstern, Leonie Waldman Eliad, Andrei Finti, Roxana Guttman, Luana Stoica, Geni Brenda, Dorina Paunescu, Nicolae Predica, Mircea Dragoman si Silvia Schmidt.
Invitat: Bogdan-Alexandru Stanescu, coordonatorul colectiei „Biblioteca Polirom”
„Cu cartile deschise la TES!” este un proiect initiat de artistii teatrului pentru a oferi publicului pagini din literatura romana si universala si in alt format decit cel al unui spectacol montat. In fiecare luna, actorii Teatrului Evreiesc de Stat va invita la un spectacol-lectura, iar intrarea este gratuita.
Viata si destin, una dintre capodoperele literaturii ruse si universale, este o carte cu o istorie iesita din comun. Fara a se lasa descurajat de dificultatile intimpinate la publicarea romanului anterior, Pentru o cauza dreapta, Grossman a inceput lucrul la proiectata continuare a acestuia, Viata si destin, in 1952. Opt ani mai tirziu, l-a propus spre publicare, dar in 1961 KGB-ul a confiscat manuscrisele, copiile la indigo si notitele romanului, sub pretextul ca era mai subversiv chiar decit Doctor Jivago al lui Pasternak. Actiunea cartii se desfasoara pe fundalul bataliei de la Stalingrad, dar ramificatiile ei cuprind intreaga Rusie, de la cotul Donului pina in lagarele Gulagului, conturind fizionomia unei epoci dramatice si infatisind destine memorabile. Pe linga criticile la adresa sistemului totalitar, anumite aspecte ale romanului sugereaza o strinsa analogie intre nazismul german si comunismul sovietic. Salvat ca prin minune, un exemplar microfilmat al cartii a ajuns in Elvetia, unde a fost publicat in 1980. In Rusia, o prima editie, imperfecta si trunchiata, a aparut in 1988, un an mai tirziu fiind publicata editia definitiva, dupa care s-a realizat prezenta traducere in limba romana.
„Unul dintre cele mai sumbre portrete ale societatii rusesti.” (The Washington Post)
Vasili Grossman (1905-1964) este una dintre figurile marcante ale rezistentei antitotalitare. S-a nascut intr-o familie de evrei asimilati din Berdicev (oras din Ucraina de astazi) si a urmat cursurile Institutului de Studii Superioare din Kiev si cele ale Facultatii de Matematica-Fizica din cadrul Universitatii de Stat din Moscova, absolvind in 1929. A lucrat ca inginer chimist in bazinul Donului, dar la mijlocul anilor ’30 a renuntat la aceasta meserie in favoarea literaturii. Nuvelele si povestirile sale se bucura de succes si atrag atentia unor autori ca Maxim Gorki si Mihail Bulgakov. In 1934, publica nuvela „In orasul Berdicev”, care a stat la baza filmului Comisar (1967), regizat de Aleksandr Askolov. Filmul este insa interzis de KGB si apare pe marile ecrane abia in 1990, in perioada perestroikai. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Grossman a fost reporter de front, unul dintre primii comentatori ai Holocaustului. Articolul sau, „Infernul de la Treblinka”, din 1944, a facut parte dintre probele acuzarii in procesul de la Nürnberg. Insa criticile la adresa colectivizarii si a represiunii politice din URSS duc la interzicerea cartilor sale, gloria lui Grossman fiind, in cele din urma, ca si a lui Bulgakov sau Pasternak, postuma. De acelasi autor, la Editura Polirom a mai aparut romanul Drumul, in 2012.
