Mentionand o scrisoare deschisa adresata autoritatilor de la Bucuresti si semnata de maestrii Zubin Mehta, Daniel Barenboim si Valery Gergiev, Deutsche Welle vorbeste despre lipsa unei sali de concerte moderne in capitala Romaniei si despre neputinta autoritatilor de la Bucuresti de a rezolva cea mai mare problema a Festivalului Enescu.
La Bucuresti, Festivalul International George Enescu este aproape de final. Aceasta editie a fost mai speciala decat altele, caci nu e usor sa-l faci pe maestrul Zubin Mehta sa-si piarda rabdarea in public. Au facut-o autoritatile de la Bucuresti.
Se aud primele acorduri ale concertului. Emotia creste. Magia faimosului dirijor Zubin Mehta a inceput sa lucreze. In sala incalzita, ritmul miscarii evantaielor scade. Incepe solo-ul de vioara cantat de celebrul Vadim Repin. Un pianissimo cand... pe randurile din spate incepe foiala. Nu se aude! Nu se aude vioara si au ratat chiar inceputul temei principale.
Astfel de intamplari nu sunt exceptii in timpul spectacolelor Festivalului International George Enescu de la Bucuresti. Acustica Salii Palatului, locul unde se desfasoara cele mai importante concerte, era suficienta pentru aplauzele din timpul plenarelor partidului comunist roman, dar nu si pentru un concert de Ceaikovski cantat pe o vioara Guarnieri.
Sala Palatului, construita in 1960, a fost renovata in urma cu cativa ani, dar poate fi cel mult o sala de sedinte cu acustica buna. si, dupa ce a concertat de patru ori in Romania, dirijorul Zubin Mehta si-a pierdut rabdarea: „E trist ca un astfel de eveniment si o audienta atat de doritoare de cultura duc lipsa unei sali de concerte potrivite”, scrie Mehta intr-o scrisoare deschisa adresata autoritatilor romane.
„Este nevoie ca urgent sa se gaseasca o solutie pentru ca aceasta sala de concerte sa fie demna de un asemenea eveniment”, continua scrisoarea sustinuta si de Daniel Barenboim, dirijorul Staatskapelle din Berlin si de Valery Gergiev, dirijorul London Simphony Orchestra.
Ioan Holender, fostul director al Operei din Viena si director al Festivalului Enescu, reproseaza an de an primariei Bucurestiului si Ministerului Culturii incapacitatea de a construi in Bucuresti o sala de concerte moderna.
Impotenta autoritatilor romane este ridicola, dar nu pare a-i deranja prea tare pe politicienii romani care arunca de cinci ani vina pe ursitoarele rele ce impiedica rezolvarea problemei.
Initial, s-a dorit extinderea si modernizarea completa a Salii Palatului, care beneficiaza de o pozitie ideala in centrul capitalei Romaniei. S-au facut transferuri birocratice ale proprietatii salii, care apartine astazi de Ministerul Culturii, si a fost nevoie de 3 ani de negocieri pentru a se concluziona ca terenul din jurul salii nu apartine Ministerului, deci extinderea nu este posibila.
Astazi, ministrul roman al Culturii, Kelemen Hunor, sustine ca lucrarile vor incepe peste un an, cu fonduri aflate la dispozitia Primariei Bucurestiului (declaratie pentru TVR1). Insa 2012 este an electoral in Romania si este greu de crezut ca politicienii insetati de voturi vor investi in edificii culturale.
Sala Palatului din Bucuresti este cu siguranta una dintre cele mai inadecvate si urate sali din lume in care artisti si orchestre celebre ajung sa cante. Caci nu doar spectatorii sufera, ci si cei de pe scena.
Unul dintre instrumentistii London Simphony Orchestra scrie pe blogul sau despre una dintre repetitiile in Sala Palatului: „Ni se spune ca aerisirea functioneaza, dar ca va fi cald in sala. Observ evitarea atenta a cuvantului aer conditionat si ma tem ca sistemul respectiv este probabil un ventilator in fundul uriasei sali. Orice adiere va pieri cu mult inainte de a ajunge pe scena. La sfarsitul repetitiei, suntem cu totii in picioare si in diferite stadii de lipiceala. Din pacate, deoarece concertul va fi televizat, ni se cere sa pastram sacourile pe noi.”
7
2
