Creșterea numărului de infecții cu coronavirus din ultimele zile reprezintă "o evoluție explicabilă și așteptată, având în vedere faptul că am avut două etape de relaxare", afirmă medicul epidemiolog Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, într-un interviu acordat HotNews.ro. Cu toate că numărul de cazuri a crescut în ultimele zile, Doina Azoicăi, unul dintre cei mai cunoscuți medici epidemiologi din România, dă un semnal de calm: spune că fenomenele biologice legate de virus sunt în descreștere și că se așteaptă la o scădere în lunile de vară.
Info pe scurt:
- Creșterea numărului de infecții cu coronavirus în ultimele zile în țara noastră este o "evoluție explicabilă și așteptată", o consecință a etapelor de relaxare, afirmă prof. dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, în interviul acordat HotNews.ro.
- Nu măsurile de relaxare au fost cele care au dus la creșterea numărului de cazuri, ci "aplicarea lor eludând regulile care sunt absolut valabile - purtării măștii, respectarea distanțării fizice și aplicarea măsurilor de igienă", atrage atenția medicul epidemiolog.
- În lunile de vară, cel mai probabil ne putem aștepta la o scădere a cazurilor de infecții, spune prof. dr. Doina Azoicăi.
- Valul așteptat la toamnă ar putea fi mai slab decât cel din primăvară, deoarece o parte din populație va fi deja imunizată în mod natural la acel moment - a trecut deja prin boală.
- Președintele Societății Române de Epidemiologie nu crede că este posibil ca anul acesta să avem un vaccin împotriva virusului: "Nu cred. Chiar și dacă se descoperă, el trebuie testat, siguranța vaccinului trebuie să fie temeinică, nu pot fi arse etapele."
Nu măsurile de relaxare au dus la creșterea numărului de cazuri, ci eludarea regulilor
În plus, prof. dr. Doina Azoicăi subliniază că nu măsurile de relaxare au fost cele care au dus la creșterea numărului de cazuri, ci "aplicarea lor eludând regulile care sunt absolut valabile - purtării măștii, respectarea distanțării fizice și aplicarea măsurilor de igienă".
"În contextul creșterii numărului de cazuri în ultimele zile, trebuie evaluată extinderea măsurilor de relaxare și foarte important este ca populația să țină cont de această evoluție, luîndu-și toate precauțiile prin continuarea purtării măștii, respectarea distanțării fizice și aplicarea măsurilor de igienă. Nu măsurile de relaxare duc la creșterea numărului de cazuri, ci aplicarea lor eludând regulile care sunt absolut valabile. Nu putem să renunțăm la aceste reguli", este mesajul Doinei Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie și profesor în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Iași.
Totuși, Doina Azoicăi este optimistă și spune că tabloul pe care îl prevede pentru perioada următoare este o scădere a numărului de cazuri: "Acesta este tabloul pe care eu îl prevăd - va fi o scădere, probabil în aceeași manieră, în 'dinți de fierăstrău', cum a fost mare parte din evoluția fenomenului până acum în România. Această evoluție nu este nimic altceva decât reflectarea modului în care populația aplică măsurile, mai mult decât evoluția sau ciclul natural al virusului."
Între etapele de relaxare ar trebui să fie un interval de cel puțin o lună, nu de două săptămâni
În ceea ce privește creșterea numărului de cazuri din ultimele zile, Doina Azoicăi vede acest lucru ca pe "o evoluție explicabilă și așteptată, având în vedere faptul că am avut două etape de relaxare. Pentru faptul că aceste etape s-au luat gradual, era normal, și acesta este un fenomen care nu este înregistrat numai în România, ci peste tot - și în Belgia, și în Franța."
"Este această creștere după etapa de relaxare. Ea era așteptată. Problema este să reușim să menținem aceste măsuri de relaxare la nivelul la care se află. Spre exemplu, intrăm într-o a treia etapă de măsuri de relaxare și după aceea, ca să stabilizăm fenomenul, ar trebui să ne menținem la această etapă un timp mai îndelungat ca să putem fie să corectăm, fie să ne situăm în același context de risc", explică medicul epidemiolog.
Doina Azoicăi mai spune că, la modul ideal, între etapele de relaxare ar trebui să existe un interval mai lung, de cel puțin o lună, pentru ca efectele să poată fi evaluate în mod optim, nu de două săptămâni, cum s-a întâmplat în țara noastră: "Sigur că este o părere. Nu ai cum să estimezi dacă vom crește sau vom descrește dacă noi, după două săptămâni, intrăm într-o altă etapă de relaxare. Ar trebui, necesitatea este pentru un interval mai lung de timp, de cel puțin o lună, între etapele de relaxare pentru ca să ne dăm seama dacă fenomenul este într-adevăr în descreștere naturală sau aceasă menținere la nivelul unei medii de 200 de cazuri zilnic se datorează faptului că lumea se tot relaxează."
Ideal ar fi fost ca următorul set de măsuri de relaxare să fi fost adoptat de la 1 iulie, consideră președintele Societății Române de Epidemiologie: "Să fie mai distanțate, pentru a ne putea da seama dacă într-adevăr ne putem menține într-un grafic stabil sau chiar fundamentăm măsurile și încetul cu încetul să epuizăm cohortele de persoane care pot să constituie cazuri noi."
"În jur de 1 iulie ne așteptăm la o perioadă stabilă"
Chiar dacă numărul de cazuri a crescut în ultimele zile, medicul epidemiolog Doina Azoicăi nu își pierde optimismul în ceea ce privește evoluția din următoarea perioadă: "Cam așa s-a estimat de la începutul fenomenului în România - că în jur de 1 iulie o să putem să ne așteptăm la o perioadă mai stabilă, în limita unor cazuri mai reduse. Pentru că este și un fenomen biologic de scădere a agresivității virulenței, a capacității de diseminare a virusului. Care ține de fenomenul biologic. Pentru că în toate evenimentele acestea epidemiologice, sunt etape de apariție, de creștere, descreștere și menținere la un nivel controlabil. Asta este normal, biologic. Inclusiv virusul acesta este un factor biologic."
Un alt argument adus de Doina Azoicăi este acela că "Noi, în momentul de față, suntem in etapa de descreștere biologică a fenomenelor. Suntem la un moment în care presupunem, nu este o certitudine, dar prespunem că și condițiile climatice ne ajută, cu toate că nu s-a certificat faptul că radiațiile ultraviolete și căldura împiedică transmiterea virusului. Dar totuși, este un virus respirator. În timpul verii avem circulație de virus gripal, dar nu avem cazuri care să fie îngrijorătoare."
Un al treilea motiv, unul în care medicul spune că crede foarte mult, este cel al imunității colective: "Deja suntem într-un moment în care o parte din populație s-a imunizat prin trecerea prin boală, fie sub formă asimptomatică, fie sub formă simptomatică. Așa încât ceea ce ne putem aștepta după 1 iulie este, chiar dacă la 1 iulie se iau alte măruri de relaxare, ne așteptăm ca fenomenele legate de raspandirea virusului să fie mult mai reduse decât la momentul acesta."
Doina Azoicăi afirmă că se așteaptă la o scădere "pe considerentele acestea, care țin de virus, care țin totuși de condițiile de mediu și care țin de potențialul de persoane receptive în populație, care nu mai este atât de mare cum a fost la momentul intrării în circulație a virusului."
Președintele Societății Române de Epidemiologie mai spune că așteaptă "cu foarte mult interes profesional" rezultatele studiului realizat de Ministerul Sănătății privind imunizarea populației la coronavirus, rezultate care sunt așteptate în luna septembrie: "Să vedem în septembrie care este de fapt acoperirea imunologică a populației. Într-adevăr în septembrie vom putea să avem niște date mult mai solide ca argumentare vizavi de ce s-ar putea întâmpla în perioada de toamnă-iarnă. Cam așa văd eu lucrurile, ca un tablou pe care l-am expus din prisma a ceea ce cred că se va întâmpla."
Scădere în dinți de fierăstrău, în perioada verii
Doina Azoicăi crede în acest moment că numărul de cazuri va scădea și că "vom ajunge, totuși, la ținta pe care o avem, de 100 de cazuri. Adică să nu se apropie de 200, ci să fie în apropierea cifrei de 100. Nu 100 fix, dar oricum sub 200."
Ea se bazează în acest calcul și pe valoarea ratei de reproducere a bolii, care contează foarte mult: "Rata de reproducere a bolii este un indicator epidemiologic, statistic dacă vreți, care ne dă imaginea despre câte persoane nou posibil infectate pot să rezulte din contactul cu un bolnav asimptomatic sau simptomatic. Noi suntem sub cifra de 1 cu această rată de reproducere. Probabilitatea ca un bolnav să infecteze o persoană care nu a trecut prin boală este aproape 1. Ceea ce înseamnă că din două persoane, una s-ar putea să se infecteze. Noi, pe la începutul epidemiei, am avut această rată peste 2. La acel moment, o persoană bolnavă infecta cel puțin două persoane, iar fiecare dintre cele două infecta, la rândul său, alte două. Această rată de reproducere pe care se bazează estimarea momentului în care se produc relaxări este folosită peste tot în Europa. Strategiile acestea de sănătate publică, în ceea ce privește măsurile luate, trebuie înțeles că nu se fac arbitrar."
"Această opinie a mea, că numărul de cazuri va scădea, se bazează și pe o estimare de timp probabilistic matematic. Rata de reproducere scade, pentru că suntem mult sub valoarea lui 1, iar aceasta este rațiunea pentru care eu cred în scăderea numărului de cazuri. Ce ne îngrijorează totuși este că într-o zi este mai mult, într-o zi este mai puțin. Acest lucru este previzibil, pentru că nu toată lumea respectă măsurile de prevenire. Comportamentul populației nu este stabil - stabil ar înseamna că toți fac ce li s-a spus. În acest moment unii poartă mască, unii nu poartă mască, unii sunt disciplinați, alții nu", explică medicul.
În ceea ce privește variațiile numărului de cazuri, Doina Azoicăi afirmă că acestea se datorează "modului în care sunt implementate aceste măsuri - chiar și măsurile de relaxare. S-au deschis plajele, restaurantele care sunt în aer liber, se deschid spa-urile. Dacă toată lumea ar respecta regulile simple și nu s-ar abate de la ele - distanțare, lipsă de aglomerare, mască - nu am avea aceste variații."
"Chiar dacă am trecut într-o nouă etapă de relaxare, nu putem să prognozăm că vor fi multe cazuri sau mult peste 100 numărul de cazuri noi. Dar este decizia fiecărui individ să respecte sau să nu respecte măsurile. Ține de educația, de cultura și de spiritul civic al fiecărui popor. Oricum, în momentul de față există o schimbare de paradigmă sociologică - lumea nu mai este atât de supusă sau atât de ușor de lămurit privind faptul că aceste măsuri nu sunt nici de natură să restricționeze, nici să intimideze, ci sunt niște măsuri care pornesc din observații și din raționamente medicale", mai spune medicul.
"Acesta este tabloul pe care eu îl prevăd - va fi o scădere, probabil în aceeași manieră, în 'dinți de fierăstrău', cum a fost mare parte din evoluția fenomenului până acum în România. Această evoluție nu este nimic altceva decât reflectarea modului în care populația aplică măsurile, mai mult decât evoluția sau ciclul natural al virusului", este concluzia medicului Doina Azoicăi.
Valul așteptat la toamnă, posibil mai slab decât cel din primăvară
În ceea ce privește lunile de toamnă-iarnă, Doina Azoicăi spune că se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri, dar "fără elemente de panică și în niciun caz nu ne așteptăm să atingă valorile care au fost în prima etapă de evoluție, în lunile de primăvară. Va fi o evoluție mai slabă pentru că numărul de persoane care au rămas susceptibile să se îmbolnăvească este sub valoarea numărului de la început - o parte dintre ei au trecut prin boală".
"De aceea spun că în septembrie, în momentul în care se vor prezenta rezultatele studiului de seroprevalență al Ministerului Sănătății, vom putea într-adevăr să facem o estimare a ceea ce se va întâmpla în sezonul de toamnă-iarnă. Pentru că oricum nu vom avea un vaccin, încă. Nu cred. Chiar și dacă se descoperă, el trebuie testat, siguranța vaccinului trebuie să fie temeinică, nu pot fi arse etapele", adaugă medicul.
Lecțiile pandemiei
După 3 luni și jumătate de epidemie în România, Doina Azoicăi crede că "Pandemia asta trebuie să ne facă să învățăm niște lecții, inclusiv de comportament. Am văzut reacțiile când s-au deschis terasele: vai, ce fericire! A fost ca și cum am fi câștigat un război mondial. Nu este prioritatea numărul unu. Trebuie să prioritizăm acțiunile noastre, valorile noastre. Valoarea cea mai importantă o are familia. Este mai dureros pentru cei care nu au familie. Poate acei oameni își doresc să socializeze, pentru că nu au familie."
Doina Azoicăi a ajuns la concluzia că într-un astfel de moment "trebuie să ne reconsiderăm valorile", iar "O altă valoare este sănătatea. Ne-am dat cu toții seama că cei care erau vulnerabili și aveau o comorbiditate au fost cei mai afectați. Dacă până acum nu ne păsa și nu ne duceam o dată pe an măcar să ne luăm glicemia, acum cred că a înțeles toată lumea că nu trebuie să vină altcineva să aibă grijă de tine, ci tu însuți trebuie să ai grijă de tine, să nu fii vulnerabil. Asta se întâmplă în special la noi, pentru că occidentalii sunt foarte atenți la aspectul ăsta. Ei sunt educați să își managerieze starea de sănătate, pentru că este o valoare."
Medicul amintește și faptul că înaintea acestei pandemii, în România s-a vorbit foarte mult despre prevenirea infecțiilor nosocomiale: "Dar acum am realizat că aceste măsuri, care nu sunt noi - să purtăm mască, să purtăm mănuși, să dezinfectăm mâinile - sunt absolut utile, nu neapărat pentru COVID-19, ci pentru orice germene care poate să circule în spital, pentru că spitalele nu sunt sterile. Trebuie să realizăm lucrurile acestea."
În ceea ce privește sistemul de sănătate din România, Doina Azoicăi spune că "acum a realizat că trebuie să fie bine aprovizionat, că nu trebuie să aglomereze lumea, cu toate că eu trăiesc în sistemul acesta și părerea mea este că lecția nu e învățată. Ori nu e învățată de tot, ori nu e învățată decât pe jumătate. De exemplu, spitalele au început să își deschidă partea de ambulatoriu. Până acum, spitalele erau numai pentru cazurile grave sau pentru cazurile care se adresau la spital. Acum, că s-a redeschis și activitatea de ambulator, e normal că îți vine un puhoi de oameni un numar mare de paceinti vor fi de dimineața, la ușa cabinetului. Și atunci cum mai poți să aplici măsurile acestea? Care este soluția? Pentru că oamenii trebuie monitorizați. Soluția era ca sistemul acesta de ambulatoriu să nu fie în spitale, dar după Revoluție s-au desființat toate ambulatoriile, nu știu după ce model, și s-au mutat în spitale. Eu sunt epidemiolog. Este dificil să asiguri circuitele de spital astfel încât să fie respectate din momentul în care, la un moment dat al zilei sau toată ziua, acele circuite nu sunt dedicate doar pentru pacienții din spital."
"De aici ar trebui trase niște învățături. Dar nu sunt doar niște învățături filozofice, ci trebuie să măsuri din acestea pe linie administrativă, politică. Trebuie luate niște decizii. Decizii care nu pot fi luate de un medic dintr-un spital, de un epidemiolg dintr-un spital, ci sunt decizii politice, trebuie luate la nivel de politici de sănătate pentru ca ele să fie sustenabile. În ultimă instanță, sunt lucruri care țin de normalitate, de a ajunge la o normalitate", este concluzia medicului.
Citește și:
6
17
