Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Adevarata poveste a combinatului Oltchim. Cum incearca guvernul sa dea teapa FMI

de Otilia Nutu     Contributors.ro
Miercuri, 26 septembrie 2012, 9:19 Contributors

Otilia Nutu
Foto: Arhiva personala

Istoria Oltchim sună cam așa. Avem o fabrică mare de produse chi­mice, construită pe vremea lui Ceaușescu în nebunia lui de a produce derivați de petrol pentru export, chiar dacă trebuia să im­por­tăm petrol brut pen­tru asta, că pro­ducția internă nu mai făcea față. După 1989, com­pania a fost că­pu­șată cât s-a putut: furnizori de ma­te­riale la suprapreț, clienți la preț sub piață. Ba chiar s-au găsit și firme care n-au mai nimic de-a face cu petrochimia, dar au fost „găzduite“ pe platforma com­bi­natului - Oltchim cumpăra în nu­me propriu energie electrică de la „băieții deștepți“ și le-o dădea pe gratis.

Pe lângă povestea clasică a jafului din companiile de stat, la Oltchim au apărut încă două com­plicații. Prima, vân­za­rea rafinăriei Arpechim, odată cu Petrom, la OMVOltchim nu poa­te practic să supraviețuiască fără Arpechim și nici invers – dacă ar cumpăra materie primă de la o altă rafinărie de care să nu fie le­gată prin țevi ca de ArpechimOlt­chim ar plăti costuri de trans­port mari și i-ar trebui spațiu su­plimentar de depozitare. E foarte posibil ca Guvernul Năstase să fi vâ­rât Arpechim-ul pe gât OMV-ului cu intenții bune, vrând să for­țeze OMV să modernizeze Ar­pechim. Dar, apoi, guvernul s-a trezit că nu mai poate controla ra­finăria, adică nu mai poate cum­păra fără să plătească. Dacă Oltchim ar funcționa ca o com­panie normală, faptul că Arpe­chim aparține altcuiva n-ar fi o problemă. Oltchim e la fel de de­pendent de Arpechim pe cât e și Arpechim dependent de Oltchim, niciuna dintre părți n-ar putea să abuzeze de poziția sa de mo­no­po­l. Dar dacă Arpechim e pri­vată, Oltchim trebuie să plă­teas­că, așa e în economia de pia­ță.

A doua complicație e o greșeală făcută sub mandatul lui Tă­ri­cea­nu, când, pentru a plăti o da­to­rie, statul a redus partea lui de ca­pital social la Oltchim, iar un ac­ționar minoritar cu 2% (PCC) s-a trezit că prin aceas­tă mișcare i s-a ma­jorat pon­derea la vreo 20%. Relația PCC-stat e mai complicată de­cât e relația între stat și Fondul Pro­prietatea, ca ac­ți­onar minoritar la Hidroelectrica sau Romgaz, de pildă. PCC are în Polonia un com­binat asemănător și concurent cu Olt­chim. D-l Roibu, veșnicul CEO al Oltchim, s-a plâns în nenumărate rânduri că interesele PCC ca ac­ționar minoritar sunt să pună pe butuci Oltchim în favoarea ce­luilalt combinat pe care îl con­tro­lează, în timp ce PCC l-a acuzat, la rândul său, pe d-l Roibu de ma­nagement de­fectuos. Foarte po­sibil, și unii, și alții au un pic de dreptate.

Lucrurile au putut merge așa câtă vreme Oltchim, de bine de rău, se ținea pe picioare. Însă, de prin 2007, Oltchim e mereu în pierdere, în total vreun miliard de lei în 2007-2011. Dacă pe vre­muri se mai puteau acoperi pier­derile cu o subvenție, după ce am intrat, în 2007, în UE, ma­nevra e ilegală pentru că e ajutor de stat interzis de Comisia Eu­ro­peanăOltchim a supraviețuit în­să, făcând ce face cam tot ma­na­gerul la stat: business as usual cu finii, nașii, rudele, amicii, prietenii politici, dar nu ne plă­tim furnizorii, mai ales pe cei de stat, care nu țipă. Cu Arpechim, în schimb, nu le-a mers. OMV a zis încă din 2008 că închide ra­finăria, pentru că Oltchim nu plă­tește. Tot de pe atunci, guvernele se gândesc cum să ia din nou Arpechim și să facă un „lanț petrochimic integrat“, dar n-au cu ce bani să cumpere rafinăria.

Dacă ne uităm la tot județul, avem Oltchim, cu problemele de mai sus, și care e o gaură neagră. Dar mai există, cum bine zice gu­vernul, o puzderie de firme, cu an­gajați, cifră de afaceri, im­po­zite, contribuție la PIB, care de­pind într-o formă sau alta de Olt­chim. Problema e că o bună par­te din această economie locală e probabil căpușărimea Oltchim-ului, care ar da oricum faliment, imediat ce Oltchim ar începe să funcționeze ca o companie nor­mală, interesată de profit; căpușe care nu lasă, în schimb, să se dez­volte economia sănătoasă, cea ca­re ar putea trăi fără favoritisme de la stat. În alte cuvinte, Olt­chim e o dublă problemă: o com­panie falită care are nevoie de sub­venție, ștergerea datoriilor sau păsuire din partea fur­ni­zo­rilor; și un factor de dis­tor­siu­ne a întregii economii locale, care se dezvoltă strâmb de un sfert de veac de tranziție.

Acesta e punctul de ple­care pentru condiția pusă de FMI statului acum aproape doi ani: să privatizeze sau să recunoască falimentul Oltchim, că nu se mai poate așa. Dar gu­vernele Boc, Ungureanu și Ponta s-au dat peste cap să întârzie re­forma, că asta ar fi însemnat în același timp terminarea că­pu­șe­lor, cu legături transpartinice – vezi șefimea Oltchim nes­chim­bată de 23 de ani. FMI a impus atunci măcar schimbarea ma­na­gementului cu profesioniști se­lectați competitiv în paralel cu procesul de privatizare, ca să în­lăture gașca de interese din jurul conducerii combinatului. Gu­ver­nul a selectat, într-adevăr, un con­sultant internațional care să caute oameni, dar cu întârziere, iar în cele din urmă a dat-o pe „urgență“, lă­sând baltă selecția competitivă și înlocuindu-l pe d-l Roibu direct cu șeful de la CET Govora. To­tuși, pentru prima dată de când avem acordul cu FMI, ame­nin­țarea cu ruperea acestuia a făcut ca guvernul să vină, în sfârșit, cu o strategie care elimina prin­ci­palul pretext pentru întârzieri, hârțogăraia necesară conversiei unei creanțe AVAS asupra Olt­chim în acțiuni ale statului și pre­vizibilul conflict cu PCC pe acest subiect. Oferta „la pachet“ a fost probabil singura idee bună cu reală șansă de succes, dar exact din acest mo­tiv n-a fost pusă pe masă până acum.

Și așa ajungem la momentul fai­moasei licitații televizate, câș­ti­gător d-l Diaconescu. Licitația as­ta e dovada ultimă a modului în care guvernul încearcă să dea țeapă FMI-ului și să facă exact inversul reformei. De câteva zile încoace, domnii Vulpescu și Dia­conescu se întrec în a-și de­monstra populismul, miștocă­rea­la și lipsa de preocupare pentru interesul public, care înseamnă privatizare de succes sau fa­li­ment, dacă Oltchim e ire­cu­pe­rabilă. Cum probabil și este – ni­ciun investitor mare n-a par­ti­cipat la licitație, dacă TISE ar fi fost realmente interesată ar fi depus o ofertă, nu ar fi trimis scrisorele neangajante și nu s-ar fi limitat să cumpere doar caietul de sarcini. Cum e posibil ca la o asemenea licitație să nu fie exclus din start, evitând ridicolul, un participant cu datorii la stat și proces penal pentru șantaj, cer­cetat pentru spălare de bani și eva­ziune, și care nici n-a putut demonstra că are banii la mo­mentul licitației?

Apoi, d-l Dia­co­nescu însuși a pus în circulație zi­lele astea două idei fan­tasmagorice: întâi că va cumpăra com­bi­natul pentru popor, apoi că are în spate un „mare investitor“, de parcă un investitor străin are nevoie de buna reputație locală a d-lui Diaconescu ca să-i fie in­termediată afacerea, ca după ace­ea eventual s-o doneze po­po­ru­lui, presupunând că Diaconescu n-ar fi mințit nici cu prima afir­mație. D-lui Vulpescu i-aș fi dat ceva credit, chiar după ghidușiile cu insolvența Hidroelectrica, pen­tru că acolo lucrurile păreau, până la urmă, să iasă bine cu ruperea contractelor cu „băieții deștepți“ și renegocierea lucrărilor supraevaluate. Dar deja omul a ajuns la a treia minciună, sau „omisiune“ gravă, față de do­norii internaționali, prima fiind insolvența Hidroelectrica anun­țată FMI-ului ex post, a doua – schimbarea strategiei de pri­va­tizare aOltchim, tot așa, anun­țată după, iar acum găselnița cu cei 45 de milioane de euro care ur­mează a fi băgați de stat în Oltchim imediat după ce suma ar fi primită de la Diaconescu, adică îi dăm de fapt pe gratis com­bi­natul. ...


Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro























Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

4048 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi