Epistola programatica a profesorului Marga privitoare la identitatea si obiectivele ICR este de natura sa te lase cu gura cascata. Te intrebi de unde i-o fi venit ideea de a asterne pe hartie aceste teze ce suna, prin tonul apodictic si amenintator, aproape ca acelea ale lui Nicolae Ceausescu din iulie 1971. Este un text opus, in litera si spirit, directiei lovinesciene din cultura romana. O directie ilustrata deopotriva de E. Lovinescu si de Monica Lovinescu. “Sincronismul” propus de profesorul Marga este antipodic situat celui preconizat de autorul “Istoriei civilizatiei romane moderne” si de autoarea “Eticii neuitarii.
http://ziuadecj.realitatea.net/editorial/sincronizarea-institutului-cultural-roman–98353.html
Vrea profesorul Marga sa fie un fel de strateg al unei noi revolutii culturale? Nu ne-au ajuns cele de pomina din trecut? De ce sa modifici fundamental ceva care merge bine, s-ar intreba orice om cu scaun la cap. Este ICR o institutie problematica? Daca da, pentru cine si de ce? Cine are interesul de a reveni la un sociologism primitiv, la un ideologism asfixiant care a facut ravagii in viata spirituala din Romania? Vrea dl Marga ca ICR sa devina un fel de Institut Roman pentru Relatiile Culturale cu Strainatatea (IRRCS), o jalnica oficina propagandistica, precum pe vremea lui Gheorghiu-Dej si Ceausescu? Ii este dor de ode, panegirice si osanale?
Primul lucru care te frapeaza este ca dl Marga pare sa nu aiba habar de ceea ce-a facut ICR in acesti ultimi opt ani. Aceasta ignorare (reala ori mimata) este jignitoare pentru eforturile validate pe plan mondial al unei institutii cu performante extraordinare. Este jignitoare pentru sutele de intelectuali romani care au protestat impotriva infamei “Ordonante” a lui Ponta. Declara ritos profesorul Marga: “În fapt, ICR ar trebui să aibă că scop major producerea de noi valori de cultură şi civilizaţie, reprezentarea şi promovarea culturii şi civilizaţiei poporului român în ţară şi în lume, luată în întregime. Deci, accentul se mută pe producerea de valori.”
Marturisesc ca am ametit citind aceste randuri. Adica ICR devine un fel de uniune de creatie de tip stalinist? Mai lipsesc planurile cincinale, critica, autocritica, dosarele de cadre si sedintele festive. Nu este limpede daca dl Marga propune doar o viziune non-moderna despre diplomatia culturala, ori una de-a dreptul anti-moderna, neo-gandirista. Ceea ce constat este ca, in numele zidirii, profesorul Marga este pus pe demolari. Un amic care il stie bine imi scria zilele acestea: “Omul e un buldozer defect, care stie un singur lucru: sa mature din cale totul.”
Ne mai anunta filosoful clujean, stiut pentru contra-performanta buimacitoare din scurtul si funestul timp cat a condus MAE: “Cultura este conştiinţă de sine a unui popor şi, în acelaşi timp, prefigurarea existenţei lui viitoare. În continuitatea şi calitatea dezbaterii culturale se etalează astăzi forţa unui popor. ICR trebuie să-şi asume, să încurajeze şi să întreţină dezbaterea culturală de bună calitate în care cetăţenii României să se exprime şi să-şi regăsească vederile. Contribuţia la elaborarea de proiecte “România 2020″ va trebui să aibă prioritate. Deci accentul se mută pe configurarea alternativelor de evoluţie a României şi articularea proiectelor corespunzătoare, în locul actualei stagnări a dezbaterii.”
Iti trebuie o buna dispozitie cu totul speciala si o remarcabila aplecare hermeneutica spre a pricepe ce vrea sa spuna de fapt noul presedinte al ICR. Deci ICR ar trebui sa devina un stat major al fanteziilor futurologice, un fel de think tank, o combinatie de Rand Corporation, Brookings Institution, Clubul de la Roma. Grandomanie? Fuga de realitate? Nostalgie pentru Comitetul de Stat al Planificarii si Consiliul National pentru Stiinta si Tehnologie, condus de savanta de renume mondial?
Marga dixit: “Europa rămâne multilinguală, iar limba română va trebui consolidată ca limbă europeană. Vom cultiva memoria trecutului, vom contribui la rezolvarea problemelor prezentului şi vom prefigura şi pregăti viitorul.” A citit dl Marga rapoartele anuale de activitate ale ICR? Este el la curent cu programele de burse, scoli de vara etc pentru promovarea limbii romane? In rest, cuvinte sforaitoare care nu fac decat sa oculteze absenta unei viziuni riguroase si bine structurate. Poate n-am observat eu, dar n-am notat vreo referinta la colaborarea cu institutele culturale din alte tari, la activitatile EUNIC. Sub masca unei seriozitati posace, programul propus de profesorul Marga este contra-productiv prin iresponsabilitatea sa launtrica.
Ajungem acum la adevarata miza a demersului lui Andrei Marga, care, cum noteaza Alexandru Gabor in articolul de pe “Contributors”, este unul autarhic, nombrilist, potential izolationist prin refuzul de a recunoaste, dincolo de un sirag al vorbelor fara noima, experimentul si inovatia drept premise ale unei veritabile comunicari culturale globale: “În înţelegerea şi practicarea culturii din România, s-a rămas la o concepţie neoromantică ce lasă prea puţin loc ştiinţelor, economiei, dreptului şi tehnologiei în spaţiul culturii şi civilizaţiei. Dacă privim documentele ICR din anii recenţi, suntem izbiţi de această înţelegere restrictivă şi caducă a culturii şi civilizaţiei. Accentul trebuie mutat pe sprijinirea activităţilor generatoare de ipoteze, concepte, desoperiri cognitive, inovaţii tehnologice, înnoiri de viziune şi pe cultivarea şi etalarea ştiinţelor în România. Reglementările şi organizarea ICR vor trebui să reflecte o asemenea privire contemporană asupra culturii şi civilizaţiei.”
Pe cat de virulenta, pe atat de absurda aceasta referinta la o “conceptie neoromantica”. Il stinghereste pe dl Marga sustinerea artelor plastice, a literaturii, a noului val din filmul romanesc? Dl Marga are impresia ca vorbeste direct din ceea ce Parmenide a numit inima calda si rotunda a adevarului. Ne transmite sentinte, le pronunta cu severitatea incruntata a profetului manios.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
