Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Cristian Socol: "Banca Centrala nu-si poate permite lupta cu efectele unei deprecieri "permanente" de 5% pe cursul de schimb."

de Cristian Socol     Contributors.ro
Marţi, 24 iulie 2012, 16:14 Contributors

Cristian Socol
Foto: Arhiva personala

Cu privire la deprecierea cursului de schimb au început să apară diverse opinii. Unii vorbesc despre staţionarea cursului leului în apropierea pragului de 4,6 Ron/ Euro, ceea ce înseamnă o depreciere de aproape 5% de la începutul lunii mai până în prezent. Alţii, cu a căror opinie nu sunt de acord, că deprecierea leului nu va avea “limită”. Nu sunt de acord nici cu exagerările privind atingerea unui curs de 5 Ron/Euro într-un timp scurt, deşi fundamentele economice sunt destul de îngrijorătoare.

Nu este adevărat că Banca Centrală se va uita pasiv la transformarea deprecierii leului dintr-un şoc temporar într-unul permanent. Banca Centrală nu-şi poate permite lupta cu efectele unei deprecieri “permanente” de 5% pe cursul de schimb.

Ce argumente am.

1. Un scenariu de depreciere cu 5% a leului în raport de euro va avea efecte negative vizibile asupra economiei. Preţurile de import vor creşte, presiunea pe transferul acestor creşteri asupra preţurilor producătorilor şi consumatorilor finali interni fiind din ce în ce mai accentuată. Creşterea inflaţiei va conduce la presiuni asupra creşterii salariilor nominale, creşterea costurilor cu forţa de muncă deteriorând eventuala competitivitate artificială a exporturilor determinată de depreciere. De asemenea, menţinerea cursului de schimb la un nivel depreciat cu 5% faţă de începutul lunii mai poate cauza o creştere a şomajului în rândul firmelor importatoare mai mare decât reducerea şomajului determinată de eventuala stimulare a exporturilor prin depreciere. Deprecierea va adânci lentoarea revenirii creditării firmelor şi populaţiei, prin creşterea costului creditelor noi în valută, cu efect negativ asupra creşterii economice.

2. Banca Naţională nu-şi doreşte concretizarea unui scenariu de creştere a riscului de neplată a creditelor către sectorul bancar. Apariţia efectului de avuţie şi bilanţ exprimat prin reducerea venitului disponibil al debitorilor cu credite în euro va tensiona procesul de rambursare a principalului şi dobînzilor la creditele contractate în valută. Va mări problemele apărute în bilanţul băncilor deîndată de perioada intrărilor mari de capitaluri s-a încheiat.

3. Guvernatorul BNR şi specialiştii BNR cunosc (şi au explicat foarte bine) ce se va întâmpla cu raportul de schimb leu / principale valute încă din 2008-2009, deîndată ce România a încheiat perioada de intrări masive de capitaluri şi, respectiv, aprecierea cursului de schimb. Înclin să cred că încheierea ciclului de intrări mari de capitaluri este urmată de un puseu inflaţionist pe termen scurt (în principal datorită canalului cursului de schimb), ulterior scăderea inflaţiei fiind determinată de recesiunea şi aşteptările pesimiste din perioadele care urmează celor caracterizate de intrări mari de capitaluri…. O depreciere nominală relativ mare poate explica această viziune. Dacă intrările mari de capitaluri se întind pe câţiva ani, aprecierea reală din fiecare an tinde să fie semnificativă, astfel că aprecierea cumulată este de asemenea semnificativă, conducând la panta descendentă din acest grafic. Totuşi, încheierea episodului de intrări mari de capitaluri rezultă într-o depreciere reală cumulată chiar mai mare decât aprecierea cumulată. Literatura arată că în marea majoritate a cazurilor deprecierea reală survine prin deprecierea nominală a monedei.(Mugur Isărescu, Finanţarea dezechilibrului extern şi ajustarea macroeconomică în condiţiile crizei financiare. Cazul României, http://www.bnro.ro/Studii-3347.aspx)

Ceea ce vreau să spun este că specialiştii BNR cunoşteau că tendinţa de depreciere este inevitabilă, ca urmare a căderii dramatice a intrărilor de capitaluri. Şi mai ştiu – şi eu cred că au acţionat şi vor acţiona în consecinţă – că panta de depreciere nu trebuie să fie foarte abruptă, un asemenea proces destabilizând economia. De altfel, BNR are şi mijloace să facă asta. Oricum am vrea să privim, nu trebuie uitat că BNR are o rezervă valutară confortabilă, de 38,5 miliarde euro (valută plus aur), care acoperă 8,4 luni de importuri (faţă de 4-6 luni cat este recomandat) si care reprezinta 170% din datoria externa pe termen scurt a Romaniei, mult peste nivelul considerat sustenabil.

4. BNR nu va fi confortabilă cu creşterea costurilor de finanţare a datoriei publice. Analiza influenţei deprecierii monedei naţionale faţă de EURO şi USD asupra nivelului plăţilor de dobândă din bugetul de stat, prezentată în Strategia Fiscal Bugetară 2013-2015, www.mfinante.ro arată următoarele: Dacă în scenariul de bază ponderea plăţilor de dobândă în PIB plătite din bugetul de stat va creşte de la 1,34% în anul 2011 la 1,55% în anul 2015, în scenariul alternativ ponderea plăţilor de dobândă în PIB va creşte până la 1,59% în anul 2015.



Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

1736 vizualizari






Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică